Pe 15 octombrie, a fost acreditat şi Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS. Cele două institute au realizat sondaje şi pentru alegerile locale 2020, iar estimările în cazul Bucureştiului au fost diferite faţă de rezultate.
CURS-Avangarde au explicat într-un document postat pe site cum au apărut diferenţele între procentele anunţate de cele două institute la exit-poll-ul de duminică, 27 septembrie şi rezultatele finale ale alegerilor locale din Bucureşti, anunţate de Biroul Electoral Central.
CURS-Avangarde l-au creditat pe Nicuşor Dan cu 47,8% din voturile bucureştenilor la exit-poll-ul de la ora 21.00, în vreme ce rezultatul oficial al noului primar a fost de 42,8%, o diferenţă de 5 procente. În cazul Gabrielei Firea, diferenţa a fost de 0,2%.
Operatorii celor două institute au aplicat chestionare la 120 de secţii de votare din Bucureşti, distribuite proporţional cu numărul de votanţi pe cele 6 sectoare, potrivit documentului menţionat. au fost intervievaţi peste 13.000 de votanţi.
„Marjele de eroare calculate şi asumate pentru cele 3 municipii (Bucureşti, Craiova, Constanţa – n.r.) şi cele 6 sectoare din Bucureşti au luat în calcul, pe de o parte, numărul de votanţi intervievaţi în fiecare caz, şi, pe de altă parte, influenţa unor facturi disfuncţionali precum numărul votanţilor care au refuzat să răspundă, dificultăţi ale unor operatori de interviu în a discuta cu votanţii chiar la ieşirea din sala de vot, înlocuirea de ultim moment a unor operatori de interviu etc. (…)
Toate marjele de eroare stabilite sunt asumate la un nivel de încredere de ±95%, ceea ce înseamnă că în cinci cazuri dintr-o sută sunt acceptate erori de eşantionare. Menţionăm că abaterile se calculează la nivel de procent, respectiv la scorul obţinut de fiecare candidat, persoană sau partid şi nu la distanţa dintre procente, cum greşit se mai invocă în mass-media, deşi la ecarturi marja de eroare se calculează altfel. O astfel de abordare face ca în loc să se vorbească, de exemplu, de o abatere de ±2-3% să se invoce predicţii exagerate cu diferenţe chiar şi de 10 procente, deşi abaterile care contează sunt cele situate în afara marjei de eroare pentru fiecare candidat, sau în afara marjei de eroare calculată la nivel de ecart sau distanţă, procedeu utilizat uneori în SUA unde contează doar doi candidaţi, pe când în România locul doi ne apare într-o ierarhie cu mai mulţi candidaţi”, se arată în document.
CURS-Avangarde mai spun că principalele criterii de evaluare a performanţei exit-poll-urilor realizate în cele trei municipii sunt:
– este identificat sau estimat câştigătorul;
– estimarea ierarhiei candidaţilor pentru funcţia de primar, de municipiu şi de sectoare;
– estimarea ierarhiei partidelor în funcţie de ponderea consilierilor municipali şi consilierilor de sector;
– încadrarea în marjele maxime de eroare stabilite;
– abaterea sau media abaterilor rezultatelor oferite de sondajele la urne faţă de cele oferite de BEC.
Din acest punct de vedere, CURS-Avangarde arată că au fost estimaţi corect câştigătorii în cele trei oraşe: „s-a estimat corect câştigătorul funcţiei de Primar General, de Primar al municipiului Craiova şi de Primar al municipiului Constanţa. Primarul General a fost estimat cu o abatere semnificativă, dar primarii municipiilor Constanţa şi Craiova au fost estimaţi cu mai mare precizie, practic, chiar cu scorul luat la numărătoare. Invocarea distanţei dintre candidaţi nu are relevanţă dacă nu se iau în considerare rezultatele BEC şi marja de eroare stabilită. De fapt, practic, distanţa dintre locul 1 şi 2 se reduce la 2,4%, dacă se cad cele 5 procente de la locul 1, conform datelor BEC şi 2,6 procente ale marjei de eroare”.
De asemenea, CURS-Avangarde susţine că a îndeplinit şi celelalte criterii – ierarhia candidaţilor, ierarhia partidelor, medie mică a abaterilor etc.
Documentul elaborat de CURS-Avangarde poate fi citit integral aici