EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014: Romaniatv.net vă prezintă primele REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2014

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014: Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat în ședința de vineri o decizie de acreditare a Centrului de Sociologie Urbană și Regională Curs și a Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde pentru realizarea unor sondaje de opinie la ieșirea de la urne la alegerile prezidențiale.

Operatorii de sondaj ai celor două instituții vor avea acces, în baza acreditării, în zona de protecție de 500 de metri a secțiilor de votare, fără a avea acces în interiorul secțiilor de votare, se arată într-o decizie a BEC publicată pe site-ul instituției.

De asemenea, operatorii Curs și Avangarde au obligația de a nu tulbura liniștea și ordinea publică și de a nu interveni în niciun mod în organizarea și desfășurarea alegerilor, arată sursa citată.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. Biroul Electoral Central a adoptat sâmbătă o decizie de acreditare a Biroului de Cercetări Sociale (BCS) și a Centrului pentru Studierea Opiniei și Pieței (CSOP) pentru realizarea unor sondaje de opinie la ieșirea de la urne la alegerile prezidențiale.

Conform Agerpres, operatorii de sondaj ai celor două entităţi vor putea să-şi desfăşoare activitate, în baza acreditării, în zona de protecție de 500 de metri a secțiilor de votare, fără a le fi permis accesul în interiorul secțiilor de votare.

Alte articole

EXIT POLL ARA alegeri parlamentare 2024: PSD câștigă detașat, urmat de AUR, PNL și USR

EXIT POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2024 Se complică situaţia, ROŞU este în frunte, dar scade, urcare pentru AURIU

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. BCS este o fundaţie fondată de sociologul Bruno Ştefan, lector universitar la Universitatea Politehnică Bucureşti. BCS a realizat în vara acestui an un sondaj care îl dădea pe Klaus Iohannis câştigător în turul II al alegerilor prezidenţiale, însă diferenţa până la scorul lui Victor Ponta era mai mică decât marja de eroare.

BCS a fost acreditat şi la alegerile europarlamentare din primăvara acestui an.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. CSOP este o firmă la care figurează ca acţionari două companii: BBSS, înregistrată în Bulgaria(procentaj majoritar) şi TNS, înregistrată în Olanda. Conform site-ului “România curată”, CSOP avea în 2013 cea mai mare cotă, 31%, pe piaţa sondajelor, cu o cifră de afaceri de 6,6 milioane de lei anul trecut.

Trebuie precizat că acreditarea unui institut de sondare de către BEC nu înseamnă excluderea altor insitute din procesul realizării de exit poll-uri. Orice companie poate face astfel de sondaje, cu deosebirea că în zona de protecţie menţionată de BEC – 500 de metri în jurul secţiilor de vot – pot acţiona doar operatorii entităţilor acreditate.

EXIT POLL ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. Instituţiile acreditate: Asociatia Populară Wilfried Martens, BCS, CSOP, IRES, RATING POL, SOCIOPOL. RomaniaTV.net va prezenta la ora 21.00 REZULTATELE EXIT POLL.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2014: BEC, precum și birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor Bucureștiului și biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate vor furniza zilnic rezultate parțiale, începând cu ora 0,00 din data de 3 noiembrie sau, în cazul unui al doilea tur de scrutin, din data de 17 noiembrie. Informațiile vor fi disponibile și date publicității începând cu orele 2,00, 5,00, 9,00, 11,00, 17,00, 20,00 din zilele menționate (3 sau 17 noiembrie), iar ora de referință a datelor prezentate va fi cu două ore în urmă față de momentul comunicării, adică 0,00, 3,00, 7,00, 9,00, 15,00, 18,00.

BEC a mai stabilit că orele la care va fi comunicată prezența la vot în secțiile din străinătate la alegerile prezidențiale sunt 15,00, 21,00 din ziua votării și 1,00 și 9,00 — din ziua următoare zilei votării.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2014: Biroul Electoral Central (BEC), precum și birourile electorale județene, birourile electorale ale sectoarelor Municipiului București și Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate vor furniza zilnic rezultate parțiale, începând cu ora 0,00 din data de 3 noiembrie sau, în cazul unui al doilea tur de scrutin, din data de 17 noiembrie, potrivit unei decizii aprobate în ședința BEC.

Conform documentului, informațiile vor fi disponibile și date publicității, începând cu orele 2,00, 5,00, 9,00, 11,00, 17,00, 20,00 din zilele menționate ( 3 sau 17 noiembrie), iar ora de referință a datelor prezentate va fi cu două ore în urmă față de momentul comunicării, adică 0,00, 3,00, 7,00, 9,00, 15,00, 18,00.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2014: Biroul Electoral Central (BEC), precum şi birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti şi Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate vor furniza zilnic rezultate parţiale, începând cu ora 0,00 din data de 3 noiembrie sau, în cazul unui al doilea tur de scrutin, din data de 17 noiembrie, potrivit unei decizii aprobate în şedinţa de joi.

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2014: Conform documentului, informaţiile vor fi disponibile şi date publicităţii, începând cu orele 2,00, 5,00, 9,00, 11,00, 17,00, 20,00 din zilele menţionate ( 3 sau 17 noiembrie), iar ora de referinţă a datelor prezentate va fi cu două ore în urmă faţă de momentul comunicării, adică 0,00, 3,00, 7,00, 9,00, 15,00, 18,00.

Comunicatele privind centralizarea rezultatelor alegerilor pentru preşedintele României vor fi făcute publice de către preşedinţii, sau, după caz, de purtătorii de cuvânt ai birourilor electorale şi vor fi afişate pe site-ul BEC, www.bec2014.ro.

Potrivit deciziei de joi, pe lângă BEC, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti şi Biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, se organizează staţii de prelucrare şi centralizare a datelor şi informaţiilor cuprinse în procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării la nivelul secţiilor de votare, în cadrul cărora îşi desfăşoară activitatea statisticienii din cadrul aparatului tehnic auxiliar al acestor birouri electorale desemnaţi în acest scop.

În cadrul staţiilor de prelucrare, personalul Institutului Naţional de Statistică verifică şi procesează în sistemul informatic procesele verbale privind consemnarea rezultatelor votării întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare, generează din sistemul informatic şi înaintează spre aprobare birourilor electorale pe lângă care funcţionează, procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării la nivel de judeţ, sector, străinătate, precum şi la nivel naţional. AGERPRES/(AS – autor: Florentina Ştefănescu, editor: Vicenţiu Purcărea)

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2014: Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat în şedinţa de duminică o decizie de acreditare a Societăţii Cercetare Consultanţă Sociologică „Sociopol” pentru realizarea unui sondaj de opinie la ieşirea de la urne la alegerile prezidenţiale.

Operatorii de sondaj ai Sociopol vor avea acces, în baza acreditării, în zona de protecţie de 500 de metri a secţiilor de votare, fără a avea acces în interiorul secţiilor de votare, se arată într-o decizie a BEC publicată pe site-ul instituţiei.

De asemenea, operatorii au obligaţia de a nu tulbura liniştea şi ordinea publică şi de a nu interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, mai arată sursa citată. AGERPRES / (AS – autor: Florentina Ştefănescu, editor: Marius Frăţilă)

REZULTATE ALEGERI PREZIDENTIALE 2014, ultimul sondaj: Victor Ponta este perceput de majoritatea românilor drept câştigător al alegerilor prezidenţiale din noiembrie, fiind considerat şi cel mai potrivit pentru a îndeplini funcţia de şef al statului, conform Barometrului realizat de Inscop Research la comanda cotidianului „Adevărul”, în perioada 2-8 octombrie.

„La întrebarea „Cine credeţi că va câştiga alegerile prezidenţiale din acest an, 57,2% dintre votanţii care au indicat un nume (dintre cei care declară că vin în mod sigur la vot în turul I, fără non-răspunsuri) cred că Victor Ponta va câştiga alegerile prezidenţiale. Pe poziţia secundă, urmează Klaus Iohannis, despre care 33,5% dintre votanţii care indică un nume cred că va câştiga alegerile prezidenţiale”, precizează INSCOP, într-un comunicat remis marţi AGERPRES.

Potrivit sursei citate, urmează Călin Popescu-Tăriceanu, despre care 4,1% dintre votanţii care indică un nume spun că va câştiga alegerile prezidenţiale, Elena Udrea, cu 2,6% dintre opţiuni, Monica Macovei – 0,7%, Teodor Meleşcanu – 0,7%, Dan Diaconescu – 0,7%, Corneliu Vadim Tudor – 0,3%, Gheorghe Funar – 0,2%.

Kelemen Hunor, Zsolt Szilagyi, Wiliam Brînză, Constantin Rotaru, Mircea Mirel Amariţei nu au fost menţionaţi deloc drept posibili câştigători ai alegerilor prezidenţiale.

Conform detaliilor suplimentare furnizate de site-ul inscop.ro, votanţii lui Victor Ponta sunt „cei fideli prin faptul că peste 90% dintre ei cred că acesta va câştiga alegerile prezidenţiale”.

„Restul nu ştiu sau nu răspund la întrebare. Niciunul nu îl indică pe Klaus Iohannis drept câştigător al alegerilor. Aproape trei pătrimi dintre votanţii lui Klaus Iohannis cred că acesta va câştiga alegerile, restul fie indicând pe Victor Ponta drept câştigător al alegerilor, fie alegând opţiunea de răspuns „Nu ştiu/Nu Răspund””, precizează inscop.ro.

Pe de altă parte, institutul de cercetare relevă că la întrebarea „Dincolo de preferinţele dvs. personale, care dintre următorii candidaţi la alegerile prezidenţiale credeţi că se potriveşte cel mai bine cu cerinţele funcţiei de preşedinte?”, 41,8% dintre votanţii care indică un nume (dintre cei care votează în mod sigur în turul I, fără non-răspunsuri şi fără varianta ‘niciunul’) consideră că Victor Ponta se potriveşte cel mai bine cu cerinţele funcţiei de preşedinte.

El este urmat de Klaus Iohannis, cu 29,7% dintre opţiuni. Pe locurile următoare se situează Teodor Meleşcanu şi Călin Popescu Tăriceanu (ambii cu 7,8%), Elena Udrea (5,3%), Monica Macovei (4%), Dan Diaconescu (1,7%).

Corneliu Vadim Tudor, Kelemen Hunor, Gheorghe Funar, Szilagyi Zsolt, William Brânză cumulează 1,9% dintre răspunsuri. Constantin Rotaru, Mircea Mirel Amariţei nu au primit niciun răspuns favorabil.

„Acest clasament reproduce în linii mari topul intenţiei de vot, majoritatea votanţilor indicând acelaşi personaj pe care îl votează. Totuşi, remarcăm mici diferenţe date, probabil, de percepţia populaţiei cu privire la profilul personal al unora dintre candidaţi pe care votanţii îi consideră, în virtutea carierei, a activităţilor anterioare, mai potriviţi pentru funcţia de preşedinte. De asemenea, alte diferenţe au cauze obiective tehnice legate de recalcularea procentelor după eliminarea non-răspunsurilor”, se mai arată pe inscop.ro.

„Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda „Adevărul” în perioada 2-8 octombrie 2014. Volumul eşantionului a fost de 1.095 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Până pe 23 septembrie inclusiv, şi-au depus dosarele de candidatură 14 persoane, candidaturile lor rămânând definitive pe 28 septembrie. Aceştia sunt, în ordinea de pe buletinul de vot, stabilită prin tragere la sorţi de către BEC: Kelemen Hunor (UDMR), Klaus Johannis (ACL), Dan Diaconescu (PPDD), Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), William Brînză (PER), Elena Udrea (PMP), Mirel Mircea Amariţei (Prodemo), Teodor Meleşcanu – independent, Gheorghe Funar – independent, Szilagyi Zsolt (PPMT), Monica Macovei – independent, Constantin Rotaru (PAS), Călin Popescu-Tăriceanu – independent, Corneliu Vadim Tudor (PRM).

Circa 18.300.000 de români sunt aşteptaţi să vină pe 2 noiembrie la secţiile de vot amenajate în ţară, dar şi în străinătate. Pentru românii din afara ţării, au fost amenajate 294 de secţii de votare. „Pentru scrutinul din noiembrie 2014 a fost majorat semnificativ numărul de secţii de votare în Republica Moldova, de la 13 la 21, ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin. În Spania s-a menţinut acelaşi număr de secţii de vot, respectiv 38. Totodată, în cazul Italiei, numărul secţiilor de vot a fost menţinut aproape la acelaşi nivel precum în 2009”, anunţat Ministerul de Externe pe 17 septembrie.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Programul procesului electoral

Cu 30 de zile înainte de votare, adică pe 3 octombrie se va da startul oficial al campaniei electorale, tot atunci primarii anunţând delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare din localităţile pe care le gospodăresc. Până pe 23 octombrie va trebui finalizat procesul de desemnare a preşedinţilor fiecărei secţii de votare şi locţiitorilor lor. Ulterior, biroul fiecărei secţii va trebui completat cu reprezentanţi ai partidelor politice. Pe 31 octombrie, buletinele şi ştampilele de vot vor trebui distribuite la nivelul fiecărei secţii de votare.

VEZI CALENDARUL STABILIT PRIN HOTĂRÂRE DE GUVERN

Pe 1 noiembrie, la ora 7 se încheie campania electorală, iar între orele 18 şi 20, preşedintele fiecărei secţii va înregistra cererile pentru urna mobilă făcute de persoanele care nu se pot delasa la secţia de votare, dar vor totuşi să-şi exercite dreptul de vot. Procesul de votare (PRIMUL TUR) va avea loc pe 2 noiembrie, în intervalul orar 07.00-21.00.

Cel mai târziu pe 6 noiembrie, procesul-verbal privind rezultatul alegerilor va fi trimis de la Biroul Electoral Central la Curtea Constituţională, sub pază armată.

În cazul foarte probabil al unui AL DOILEA TUR de scrutin, campania electorală va începe pe 7 noiembrie şi se va încheia pe 15 noiembrie, la ora 7. Data de 16 noiembrie, al doilea tur de scrutin, se va dovedi decisivă pentru cel care va conduce România în următorii 5 ani.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Procedura de vot

– La alegerile prezidenţiale, pot vota toţi cetăţenii români care au îndeplinit vârsta de 18 ani, până la 2 noiembrie inclusiv, cu condiţia ca drepturile electorale să nu le fie luate prin decizie judecătorească.

– Votul poate fi exercitat la secţia de votare la care un alegător este arondat. Dacă persoana respectivă nu se află în localitate, îşi poate exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, cu condiţia să semneze o declaraţie pe proprie răspundere că nu a mai votat la respectivul scrutin şi că nici nu o va mai face.

– Pentru a vota, alegătorul trebuie să prezinte biroului electoral un act de identitate care poate fi carte de identitate, carte electronică de identitate, carte de identitate provizorie sau buletin de identitate. Pentru secţiile din străinătate pot fi prezentate şi paşaportul simplu, paşaportul electronic, paşaportul simplu temporar sau titlul de călătorie.

– După prezentarea actului de identitate, este verificată prezenţa respectivului alegător pe listele electorale permanente. Dacă nu, este trecut pe o listă suplimentară, cu condiţia ca datele din buletin să-l îndreptăţească să voteze la respectiva secţie. Alegătorul semnează în respectiva listă şi apoi primeşte buletinul şi ştampila de vot. Este important să verifice dacă buletinul de vot are ştampila de control, în caz contrar votul fiind nul.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Kelemen Hunor, PRIMA POZIŢIE pe buletinul de vot. Vezi ORDINEA stabilită de BEC

– În cabina de vot, ştampila se aplică în patrulaterul ce conţine numele candidatului preferat. Dacă ştampila este aplicată în afara acestuia sau pe mai multe patrulatere, votul se anulează. După ce buletinul de vot este introdus în urmă, alegătorul trebuie să restituie ştampila biroului electoral, iar în schimbul acesteia îşi primeşte actul de identitate înapoi pe care se aplică ştampila VOTAT sau un timbru autocolant, după caz.

– În cazul persoanelor netransportabile, poate fi cerută urna mobilă. Cererile se depun înscris la secţia de votare cel târziu în preziua votării, la ele anexându-se actele medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoana respectivă este netransportabilă. Preşedintele secţiei de votare desemnează cel puţin doi membri ai biroului secţiei să ducă la domiciliul solicitanţilor urna de vot, împreună cu materialele aferente votării efective.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. De ce au fost contestaţi Tăriceanu, Ponta sau Macovei la CCR. Motivele sunt HILARE

Candidaţii care au luat în serios comunicarea cu internauţii şi-au făcut site-uri oficiale, pagini şi conturi oficiale pe reţelele de socializare şi au un conţinut adaptat pentru fiecare mediu în parte. Echipele de imagine le-au construit branding online, aplicaţii prin care îşi angajează fanii să-i promoveze, caută like-uri (aprecieri) şi urmăresc să adune cât mai multe share-uri (distribuiri).

Cele mai populare reţele de socializare alese de politicieni sunt şi cele confirmate de numărul mare al utilizatorilor din România: Facebook, Twitter şi Youtube. Pe de altă parte, Google+, Pinterest sau Instagram nu au stârnit la fel de mult interesul candidaţilor pentru a-şi face simţită prezenţa.

Dar să vedem cine şi unde a ales să comunice pe Internet şi mai ales cu ce rezultate.

Potrivit unui studiu realizat de Zelist Monitor la solicitarea AGERPRES, Victor Ponta este candidatul la preşedinţie cu cea mai mare vizibilitate pe Internet. Puteţi citi ştirea aici.

Zelist Monitor a realizat şi un studiu care arată mediile în care s-a vorbit cel mai mult despre candidaţii la preşedinţie în social media, după cum puteţi vedea în imaginile următoare:

În topul celor mai vizibile site-uri ale candidaţilor la preşedinţie, în perioada 1 august – 29 octombrie 2014, realizat de Zelist Monitor,macoveipresedinte.ro are cele mai multe menţionări (atenţie, a nu se confunda cu datele de trafic), fiind urmat de iohannispresedinte.ro, de victorponta.ro, de site-ul Elenei Udrea – romaniafrumoasa.ro şi de site-ul lui Dan Diaconescu – dandiaconescu.ro.

Citiţi topul site-urilor pe Zelist Monitor.

În infograficele următoare puteţi vedea unde au fost menţionate cel mai mult site-urile macoveipresedinte.ro, iohannispresedinte.ro şi
victorponta.ro în perioada monitorizată.

FACEBOOK

86,6% dintre cei 7.200.000 de români de pe Facebook (conform Facebrands) au drept de vot, aproximativ o treime din numărul total al românilor care sunt aşteptaţi la urne să îşi aleagă noul preşedinte în acest an. Peste 1.540.000 dintre like-urile oferite pe Facebook de către utilizatorii din România au fost acordate celor 14 candidaţi la preşedinţie.

Victor Ponta are cele mai multe like-uri pe Facebook – aproape640.000 de fani în acest moment. Cei mai activi sunt însă din Bucureşti şi au vârsta cuprinsă între 18-24 de ani. Pagina are branding special, iar multe dintre postările sale sunt sponsorizate pentru ca mesajul candidatului la preşedinţie să ajungă la cât mai mulţi susţinători.

Klaus Iohannis are peste 419.500 de fani, dintre care cei mai activi sunt bucureştenii cu vârsta cuprinsă între 18-34 de ani.

Pagina Elenei Udrea are aproape 254.000 like-uri, iar cele mai multe aprecieri şi distribuiri le au postările cu fotografii din campanie, primite în special de la cei mai activi susţinători: bucureştenii între 25-34 de ani.

Monica Macovei are una dintre cele mai interactive pagini pe Facebook. Are trei aplicaţii cu ajutorul cărora susţinătorii îşi pot personaliza coverul şi fotografia de la profil şi o altă aplicaţie prin care candidata la preşedinţie răspunde la întrebările celor peste 105.000 de utilizatori care i-au dat like. Dintre ei, cei mai activi sunt bucureştenii, cu vârsta între 25 şi 34 de ani.

Corneliu Vadim Tudor are aproape 83.000 de like-uri, iar cei mai activi sunt tot bucureştenii între 25-34 de ani.

Călin Popescu Tăriceanu are aproape 22.000 de aprecieri, cei mai activi fani fiind bucureştenii cu vârsta între 25 şi 44 de ani.

Kelemen Hunor are peste 12.000 de like-uri şi este susţinut activ de tinerii clujeni între 18 şi 25 de ani cărora li se adresează în limba maghiară.

Pe pagina lui William Brânză se regăsesc peste 6.000 de like-uri, iar cei mai activi susţinători au vârsta între 35 – 44 de ani şi sunt din Bucureşti.

Dan Diaconescu are mai multe pagini de Facebook, unele fiind făcute chiar de către susţinătorii lui. Cea pe care comunică însă în mod oficial are peste 5.000 de susţinători, iar cei mai activi au vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani şi sunt din Bucureşti.

Teodor Meleşcanu are peste 5.000 de aprecieri pe Facebook, iar cei mai activi fani sunt tinerii cu vârsta între 18-34 din Bucureşti.

Szilágyi Zsolt are peste 4.000 de like-uri la pagina în limba maghiară. Cei mai activi sunt clujenii cu vârsta între 35-44 şi 55-64.

Gheorghe Funar are 615 de susţinători pe Facebook, iar cei mai activi sunt din Bucureşti şi au între 25 şi 34 de ani.

Constantin Rotaru are 170 de like-uri, iar dintre aceştia cei mai activi sunt bucureştenii între 45 şi 54 de ani.

Mirel Mircea Amariţei este candidatul a cărui pagină de Facebook are doar 91 de like-uri, iar cei mai activi au vârsta între 35-44 de ani şi locuiesc în Bucureşti.

O informaţie interesantă este că mulţi dintre candidaţii la preşedinţie îşi împart fanii pe Facebook.

Spre exemplu, Klaus Iohannis are în comun cu Monica Macovei 31.192 de fani, iar cu Elena Udrea 36.643 de fani. Cele două candidate la funcţia de preşedinte al României au însă în comun 31.819 fani, după cum aratăstudiul Zelist Monitor.

TWITTER

Victor Ponta este cel mai urmărit candidat la prezidenţiale de pe Twitter, cu peste 10.000 de abonaţi. El este urmat de Elena Udrea cu peste 6.000 , de Călin Popescu Tăriceanu cu peste 2.000, deMonica Macovei cu aproape 1.500 de followeri şi este singura care are cont oficial, recunoscut de Twitter. Chiar dacă se află în top pe Facebook, postările lui Klaus Iohannis se distribuie la aproape 300 de utilizatori.

La polul opus, Corneliu Vadim Tudor nu a transmis niciun mesaj pe Twitter deşi are 3 conturi. Două dintre ele sunt abandonate din 2009, iar cel de-al treilea este inactiv din 2013. Dan Diaconescu are patru conturi de Twitter, dar nu a comunicat prin intermediul acestei reţele mesaje pe tema candidaturii la prezidenţiale. Deşi un cont de Twitter poartă numele candidatului William Brânză, acesta este folosit de o persoană cu alt nume care nu postează mesaje politice.

Teodor Meleaşcanu este singurul candidat care şi-a făcut cont de Twitter special pentru această campanie electorală. Contul său are 10 abonaţi şi a fost deschis pe 2 octombrie, cu o zi înainte de începerea oficială a campaniei electorale.

În ceea ce îi priveşte pe candidaţii care reprezintă minoritatea maghiară, doar Kelemen Hunor este activ pe Twitter, unde se adresează celor 592 de abonaţi în limba maghiară.

YOUTUBE

Dacă ne uităm pe Youtube, observăm că interesul candidaţilor scade. Unele canale sunt fără branding, altele sunt deschise recent pentru a distribui doar clipurile electorale.

Monica Macovei are cel mai mare număr de vizualizări pe Youtube. Cele 5 canale care îi poartă numele, unele oficiale, altele realizate de fani, au un total de peste un milion de vizualizări şi peste 1.000 de abonaţi.

Următorul este Klaus Iohannis, unde clipurile sale electorale sunt distribuite pe canalul partidului pe care îl reprezintă şi pecanalul său personal. În total au peste 170.000 de vizualizări şi peste 1.300 de abonaţi.

Pe locul trei într-un top al vizualizărilor de pe Youtube se află Elena Udrea. Echipa sa de comunicare a deschis în septembrie un canal special pentru promovarea conţinutului video realizat în campanie, deşi primul canal al Elenei Udrea pe Youtube este din 2011. În total peste 160.000 de vizualizări, cu peste 260 de abonaţi.

Clipurile lui Victor Ponta sunt promovate pe Youtube prin intermediul a patru canale. Cel oficial al PSD şi alte trei care poartă numele candidatului la prezidenţiale. Unul dintre aceste canale este dedicat special susţinătorilor săi. În total, clipurile oficiale ale lui Victor Ponta de pe toate canalele depăşesc 72.000 de vizualizări.

Cornel Vadim Tudor transmite clipurile electorale prin canalul de Youtube al Partidului România Mare, unde are 61 de abonaţi şi peste 25.000 de vizualizări.

Călin Popescu Tăriceanu deţine un singur canal de Youtube, cu 50 de abonaţi şi aproape 22.000 de vizualizări.

Ceilalţi candidaţi nu deţin conturi de Youtube, dar înregistrările cu ei se regăsesc pe canalele altor utilizatori sau pe canalele oficiale ale instituţiilor media.

INSTAGRAM

Instagram este o reţea a cărei popularitate este în creştere în România, dar candidaţii la prezidenţiale nu se înghesuie să câştige like-urile fanilor şi aici. Singurul candidat care are profilul de Instagram activ şi deschis oricui doreşte să îi urmărească imaginile este Klaus Iohannis. Din păcate, nu are niciun susţinător care să-l urmărească pe această reţea de socializare şi prima fotografie este publicată cu două luni în urmă. Pe de altă parte, Victor Ponta şi Elena Udrea au profilurile private, astfel încât curioşii care nu le sunt prieteni nu pot vedea imaginile postate de ei.

Cât de influentă este însă campania electorală de pe Internet vom afla după alegeri.

Urmarește RomaniaTV.net și pe