EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019: Află ÎN TIMP REAL cele mai noi REZULTATE de la alegerile europarlamentare 2019

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Cifrele Sociopol

PNL 29%,

PSD 27%,

USR-PLUS 23%,

Pro România 6%,

UDMR 5%,

ALDE 4%

PMP 3%

Exit poll CURS Avangarde. 

PSD 25,8%

PNL 25,8% 

Alianţa USR PLUS 23,9%

ALDE 4,9%

UDMR 5,4%

PMP 5,2%

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019. PSD, PNL şi USR-PLUS duc o luptă aproape la egalitate, iar social-democraţii riscă, după contorizarea voturilor din diaspora, să ajungă pe locul 3.

Rezultate din estimările partidelor: 

PSD – 26%

PNL – 26%

USR – 25%

PMP – 5%

ALDE – 5%

UDMR – 5%

Pro Rom – 5%

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019. Estimările interne ale PNL

PNL: 26.5 %

PSD: 25,7 %

USR-PLUS: 23,2%

PRO ROMANIA: 5,9% 

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019. Estimările partidelor pentru rezultatele alegerilor europarlamentare, la ora 18.00, arată o luptă strânsă între principalii trei competitori electorali: PSD, PNL şi USR-ALDE. Practic, în ultimele trei ore în care se votează este posibil ca oricare dintre cele trei formaţiuni să se impună. 

Rezultate din estimările partidelor:  

PSD – 27% 

PNL – 26% 

USR-PLUS – 24% 

PMP – 5% 

ALDE – 5% 

UDMR – 5% 

Pro Rom – 5% 

Restul procentelor merg spre alte formaţiuni politice şi candidaţi independenţi.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019. PSD şi PNL se află la egalitate, cu 27%, iar pe locul trei vine USR, cu 23%, potrivit unor date discutate în PSD şi obţinute de Adevarul. Procentele sunt valabile pentru ora 16.00. De partea cealaltă, potrivit unui sondaj PNL, liberalii sunt pe primul loc, cu 29%. Locul 2 e ocupat de PSD, cu 26%, în timp ce podiumul e completat de USR-PLUS, cu 21%. Ambele sondaje dau PMP, UDMR, Pro România şi ALDE la limita de 5%. 

Sondajul PSD: 1. PSD- 27% 2. PNL- 27% 3. Alianţa USR-PLUS- 23%

Sondajul PNL:  1. PNL- 29% 2. PSD- 26% 3. USR- 21%

Potrivit ambelor sonadje, Alianţa USR-PLUS a câştigat în Capitală cu un scor covârşitor. În Bucureşti, pe locul doi e clasat PSD şi a abia pe trei vine PNL. 

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019. Estimările partidelor pentru rezultatele alegerilor europarlamentare, la ora 15.00, arată o situaţie neplăcută pentru actuala coaliţie de guvernare. PSD a scăzut sub 30%, în vreme ce ALDE se menţine cu puţin peste pragul electoral.

Surpriza o reprezintă USR, care a urcat la 24%, depăşind PNL. PMP, UDMR şi Pro România se luptă să se menţină peste pragul de 5%.

Rezultate din estimările partidelor:

PSD – 29%

USR – 24%

PNL – 23%

PMP – 6%

ALDE – 6%

UDMR – 5%

Pro România – 5%

Restul procentelor merg spre alte formaţiuni politice şi candidaţi independenţi.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019: Surprize uriaşe!

PNL şi PSD ar merge umăr la umăr la ora 12.00, cu 27%, USR le suflă în ceafă cu 25%. Restul partidelor sunt la limita pragului de 5%.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019. Apar primele rezultate din estimările realizate de partidele politice. Potrivit surselor din partide, la ora 11.00, PSD conducea autoritar, cu un scor de peste 30%. PNL şi USR-PLUS se află pe poziţiile 2 şi 3, însă deocamdată sunt sub speranţele exprimate public de liderii acestor formaţiuni.

Rezultate estimate de partide: 

PSD – 33%

PNL – 23%

USR-PLUS – 17%

ALDE – 7%

PMP – 6%

Pro România – 5%

UDMR – 5%

Restul procentelor merg spre alte formaţiuni politice şi candidaţi independenţi.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019. Potrivit unei decizii a BEC, operatorii de sondaj ai CURS şi AVANGARDE au acces în baza unei acreditări în zona de protecţie de 500 de metri a secţiilor de votare fără a avea acces în secţiile de votare.

Aceştia au obligaţia de a nu tulbura liniştea şi ordinea publică şi de a nu interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, se mai arată în decizia BEC.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Barometrul de Opinie Publică – Peste 39% dintre români vor merge „sigur” la vot pe 26 mai.

Peste 39% dintre români vor merge „sigur” la vot, pe 26 mai, arată Barometrul de Opinie Publică al României lansat luni, iar PSD şi PNL au fost alese în egală măsură de aceştia, având scoruri apropiate în intenţiile de vot.

Barometrul de Opinie Publică – Iohannis, în trend pozitiv. Armata, instituţia în care românii au cea mai mare încredere
Barometrul a fost realizat de Academia Română, LARICS – Laborator pentru Analiza Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică şi Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu”.

Sondajul de opinie este „cel mai amplu tablou al societăţii româneşti, pe toate dimensiunile: politică (alegerile europarlamentare), economică, socială, etnică, religioasă, politică externă şi de securitate”.

Începând cu acest an, Academia Română va lansa, primăvara şi toamna, Barometrul de Opinie Publică al României.

Datele au fost culese în perioada 12 aprilie – 3 mai 2019, iar la sondaj au participat 1.050 de persoane cu vârste de 18 şi peste 18 ani.

„Datele politice sunt cele mai generatoare de interes. Nimeni nu spune din ce prezenţă au fost calculate cifrele anunţate la televizor în ultima lună. Lucrul acesta trebuie explicată. Nu putem vinde publicului orice cifră ca prognoză electorală. Exit-poll-urile sunt altceva. Trebuie privite cu mare precauţie sondajele de dinaintea alegerilor”, a explicat Darie Cristea, conferenţiar Universitatea Bucureşti.

76,4% dintre repondenţi sunt de părere că lucrurile în România merg într-o direcţie greşită. Procentul este asemănător cu cel din ultimii doi ani.

Legat de Europa, 54,7% sunt de părere că direcţia este bună şi 30,6% cred că merg într-o direcţie greşită.

„Creşte percepţia că în Europa lucrurile merg într-o direcţie bună. O observaţia interesantă, având în vedere că Uniunea Europeană se confruntă cu scepticism”, a mai spus el.

Nivelul corupţiei, diferenţele dintre cei bogaţi şi cei săraci şi situaţia mediului înconjurător se numără între subiectele ce îi preocupă pe români.

Prezenţa la vot şi intenţia de vot pentru partide politice la alegerile europarlamentare

Sondajul e fotografia unui moment, dar are şi capacităţi de prognoză, a mai spus Cristea. „În România, la o întrebare simplă, reiese că 60% dintre populaţie merge la vot. Dacă observăm ce s-a întâmplat în trecut, vom vedea că nu a fost cazul…”.

Odată cu anunţul organizării referendumului, „ne aşteptam să potenţeze ideea de prezenţă la vot. Rămâne să vedem dacă suflul se va menţine până pe 26 mai”.

Fără a avea pretenţia de prognoză, ci interes faţă de alegeri, Cristea a prezentat rezultatele legat de întrebarea „pe o scală de la 1 la 10, indicaţi în ce măsură intenţionaţi să vă prezentaţi la vot pentru alegerile europarlamentare”, 10 fiind „sigur voi vota”. Atfel, 39,2% dintre cei care au răspuns au spus că sigur vor merge la vot. Acest procent ar însemna o creştere cu peste 7% faţă de prezenţa la vot din 2014.

Cei care sigur merg la vot au ales: PSD – 26,4 %, PNL – 26,1%, Alianţa 2020 – 20,1%, Pro România – 8,5%, ALDE – 8,2%, UDMR – 4%, PMP – 3,5%, şi UNPR – 1%.

Legat de referendum, 59% dintre cei chestionaţi au fost de acord cu faptul că preşedintele Klaus Iohannis a decis convocarea unui referendum privind situaţia Justiţiei, iar 23,8% nu au fost de acord.

Armata, Biserica Ortodoxă Română şi Academia Română sunt instituţiile care suscită cea mai de încredere, urmate de Poliţie, în timp ce NATO (56,1%) şi Uniunea Europeană (55,3%) sunt instituţiile internaţionale cele mai de încredere pentru cei care au răspuns sondajului.

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Ultimele sondaje de opinie publicate la începutul lunii mai dau şi PSD, şi PNL câştigători la alegerile europarlamentare. Diferenţele sunt de la sub un procent până la câteva procente, dar, dacă ne uităm în ansamblu la ele, se anulează reciproc.

Cel mai bine se vede acest lucru în sondajul de pe site-ul Politico.eu, care agregă rezultatele sondajelor realizate de institutele din România.

Dacă în sondajul IMAS conduce PNL, cu 4 procente în faţa PSD, în sondajul CURS conduce PSD cu 7 procente înaintea PNL. Sondajul INSCOP le dă practic la egalitate, la fel ca şi Politico.eu, care face o medie între sondajele naţionale.

Toate sondajele aşază Alianţa USR-PLUS pe poziţia a treia, iar în continuare întâlnim aceeaşi situaţie ca la locurile 1-2: Pro România şi ALDE îşi dispută locurile 4-5. 

Tot în funcţie de sondaj, PMP şi UDMR intră sau nu în Parlamentul European: cele două formaţiuni se află la limita pragului electoral de 5%, deasupra sau sub linie.

INSCOP

PSD 26,4%

PNL 26,1%

Alianța 2020 USR-PLUS 20,1%

Pro România 8,5%

ALDE 8,2%

UDMR 4%

PMP 3,5%

IMAS

PNL 25,6%

PSD 21,7%

Alianţa 2020 USR-PLUS 16,4%

ALDE 12,2%

Pro România 11,7%

UDMR 5,6%

PMP 5,6%

CURS

PSD 32%

PNL 25%

Alianța 2020 USR-PLUS 12%

ALDE 10%

Pro România 9%

PMP 5%

UDMR 5%

PSD 27%

PNL 27%

Alianța 2020 USR-PLUS 15%

ALDE 9%

Pro România 8%

PMP 4%

UDMR 4%

Câte locuri ocupă fiecare partid în Parlamentul European

Politico.eu a făcut şi o proiecţie a numărului de locuri pe care le va ocupa fiecare partid în Parlamentul European, pe baza sondajelor agregate.

Potrivit algoritmului, România deţine 32 de locuri din cele 751 din Parlamentul European.

PSD va avea 9 europarlamentari, PNL 8, Alianţa USR-PLUS 7, ALDE 4, Pro România 4, conform distribuţiei calculate de Politico.eu pe baza sondajelor agregate.

Citeşte şi: EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Cum afli primul REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2019

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. MAE anunţă lansarea „Ghidului alegătorului român în străinătate” în contextul alegerilor europarlamentare

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunţă lansarea „Ghidului alegătorului român în străinătate”, având în vedere alegerile europarlamentare din 26 mai. Ghidul include informaţii referitoare la persoanele care au drept de vot, actele în baza cărora se poate vota în străinătate şi procedura de vot, fiind disponibil pe site-ul ministerului.

În contextul alegerilor europarlamentare din 26 mai, MAE lansează „Ghidul alegătorului român din străinătate”.

Obiectivul principal al ghidului este de a asigura informarea corectă a cetăţenilor români aflaţi în străinătate cu privire la condiţiile în care îşi pot exercita dreptul de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European.

Materialul informativ prezintă, într-un mod succint, prevederile relevante din Legea 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, OUG nr. 6/2019 privind unele măsuri pentru buna organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, precum şi din Hotărârile Guvernului adoptate pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor europarlamentare din acest an.

Astfel, ghidul include informaţii referitoare la persoanele care au drept de vot, actele în baza cărora se poate vota în străinătate şi procedura de vot. De asemenea, ghidul include şi informaţii referitoare la atribuţiile Ministerului Afacerilor Externe şi ale Autorităţii Electorale Permanente în contextul alegerilor europarlamentare.

Ghidul este disponibil pe site-ul MAE, în cadrul secţiunii dedicate alegerilor pentru Parlamentul European din 26 mai 2019 (http://www.mae.ro/sites/default/files/file/anul_2019/2019_pdf/2019.04.19_ghid_alegator.pdf)

Potrivit legislaţiei în vigoare, în cadrul acestui scrutin, cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre UE pot să-şi exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European numai după ce aceştia dau o declaraţie pe propria răspundere potrivit căreia nu şi-au exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru UE în ale căruia liste electorale este înscris.

MAE precizează că, pentru a îşi exercita dreptul la vot, cetăţenii români trebuie să deţină un act de identitate românesc valabil.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Cum va vota Uniunea Europeană şi de ce contează acest scrutin

Pregătirile pentru alegerile europene din 23-26 mai intră în linie dreaptă, cu ultimele acţiuni de campanie electorală în săptămâna dinaintea votului. Agenţia de presă britanică Reuters prezintă câteva motive pentru care acest scrutin contează.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Cine şi pentru ce votează?

Peste 400 de milioane de persoane din cele 28 de state membre vor putea vota în perioada 23-26 mai, inclusiv aproape 50 de milioane de cetăţeni britanici a căror ţară urma să părăsească blocul comunitar în martie acest an. Voturile lor pentru 73 de eurodeputaţi, care în câteva săptămâni ar putea să fie nevoiţi să renunţe la mandate, a dat peste cap anumite calcule după ce în luna aprilie a fost convenită o amânare a Brexitului.

Prin reprezentare proporţională, cetăţenii UE vor alege 751 de membri ai Parlamentului European, care îşi va împărţi activitatea între Bruxelles şi Strasbourg. De la Luxemburg, Malta şi Cipru, cu câte şase mandate de europarlamentar fiecare, la Germania, cu 96 de mandate, timp de cinci ani membrii Parlamentului European vor adopta legislaţia propusă de Comisia Europeană, care face obiectul aprobării de guvernele statelor membre, reprezentate în Consiliul UE.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Care este miza?

Subiecte mergând de la cheltuieli – deşi bugetul Uniunii Europene este de numai 1% din produsul intern brut (PIB) al statelor membre – la schimbări climatice şi drepturile lucrătorilor. Totuşi, unii care doresc dezmembrarea UE văd aceste alegeri drept un referendum de tip Brexit cu privire la însăşi supravieţuirea Uniunii Europene.

Prinşi în dezbaterea ‘centru versus stat’ sunt refugiaţii. Naţionaliştii dau vina pe UE pentru creşterea numărului de migranţi sosiţi în Europa în 2015. De partea lor, federaliştii consideră că migraţia poate fi ţinută sub control numai prin cooperare între ţările membre.

Liderii unor state din estul UE, precum Ungaria şi Polonia, critică Bruxellesul pentru modul de gestionare a problemei migraţiei şi pentru acuzaţia că cele două ţări subminează regulile democratice ale UE; unii occidentali vorbesc chiar despre tăierea subvenţiilor europene, ca măsură punitivă.

Alegerile europene din Regatul Unit sunt considerate de unii analişti drept un nou referendum privind Brexitul, unul care ar putea contribui la blocarea retragerii sau la accelerarea ei, în contextul în care britanicii dezbat dacă şi cum să părăsească blocul comunitar.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Există partide politice la nivelul UE?

Da şi nu. În Parlamentul European există acum opt grupuri politice. Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) are 217 locuri şi asigură majoritate cooperând de multe ori cu socialiştii (S&D, 186 de locuri) şi liberalii (ALDE, 68 de locuri). Două grupuri eurosceptice, conduse de UKIP şi Adunarea Naţională, au împreună 78 de locuri.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Este Marea Britanie o problemă?

Unii oficiali UE sugerează o amânare a aprobării desemnării titularilor principalelor funcţii la nivel european până după plecarea eurodeputaţilor britanici, pentru a evita astfel acuzaţia că deciziile Parlamentului European vor fi lipsite de legitimitate.

Votul britanic îi va favoriza pe eurosceptici, socialişti şi verzi, aproape acoperind diferenţa faţă de PPE, care nu are eurodeputaţi britanici după ce membrii Partidului Conservator au părăsit PPE şi au format un alt grup politic europarlamentar.

Prin participarea la alegerile europarlamentare, Regatul Unit a forţat Uniunea Europeană să amâne redistribuirea a 27 dintre cele 73 de mandate europarlamentare britanice. Franţa, de exemplu, va alege acum 79 de eurodeputaţi faţă de 74 în 2014, dar cei cinci în plus nu îşi vor putea prelua mandatele decât după ieşirea Regatului Unit din UE şi reducerea numărului europarlamentarilor la 705.

EXIT POLL EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Ajunge câştigătorul să conducă Uniunea Europeană?

Liderii PE afirmă că ei sunt inima democraţiei europene. Comisia Europeană, care este organismul executiv al UE, este condusă de luxemburghezul Jean-Claude Juncker. O luptă istorică pentru putere între Parlament şi Consiliu va marca aceste alegeri. Parlamentul European susţine că succesorul lui Juncker trebuie să fie desemnat în mod automat persoana care este candidatul ‘cap de listă’ din partidul european care câştigă alegerile. Lideri ca preşedintele francez Emmanuel Macron afirmă că nu se simt constrânşi juridic de sistemul ‘capului de listă’. Parlamentul European ar putea respinge persoana nominalizată de Consiliu pentru preşedinţia Comisiei.

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Nu mi-e clar. Cine conduce de fapt UE?

Este complicat. Dar discuţia despre votare şi candidatul ‘cap de listă’ face parte din negocierile dintre statele membre pentru a obţine poziţiile de top în instituţiile Uniunii Europene. Nu este vorba doar de Consiliu şi Comisie, ci şi de Banca Centrală Europeană. Cuvântul Germaniei şi Franţei, cele mai mari state din UE, cântăreşte cel mai greu, dar chiar şi cea mai mică ţară membră are un rol de jucat. Juncker este al treilea luxemburghez aflat la conducerea executivului UE, după Gaston Thorn (19 ianuarie 1981 – 6 ianuarie 1985) şi Jacques Santer (24 ianuarie 1995 – 15 martie 1999).

EXIT POLL ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019, REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019. Aşadar, vor schimba multe lucruri aceste alegeri?

O ascensiune a euroscepticilor ar putea însemna o minoritate mai coezivă care poate bloca legislaţia UE. Totuşi, euro-optimiştii afirmă că o campanie care să atragă atenţia electoratului ar putea revigora eforturile post-Brexit de a ţine UE unită. Sondajele de opinie sugerează că extrema-dreaptă ar putea avea o proporţie mai mare în ansamblul Parlamentului European, dar probabil nu suficientă pentru a anunţa cântecul de lebădă al Uniunii Europene.

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019: 427 DE MILIOANE

Este numărul estimat de PE al alegătorilor aflaţi la vârsta participării la vot.

Cu un asemenea corp electoral, scrutinul european este al doilea cel mai important din lume, după alegerile legislative din India.

Dreptul de vot este acordat cetăţenilor în vârstă de 18 ani, în cea mai mare parte a statelor membre.

Grecii sunt autorizaţi, însă, să voteze de la vârsta de 17 ani, iar austriecii şi maltezii de la 16 ani.

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019: PREZENŢĂ 42,6%

Este nivelul prezenţei la vot din 2014, cea mai slabă înregistrată vreodată la un scrutin european.

Participarea europenilor a scăzut mereu de la primul vot, în 1979, când a atins 62%. Ea a scăzut sub pragul de 50% în 1999.

În 2014, belgienii au fost, proporţional, cei mai numeroşi care au ieşit la vot, cu un nivel de 89,7%, urmaţi de luxemurghezi (85,6%).Însă votul este obligatoriu în aceste două ţări, la fel ca în Bulgaria, Cipru şi Grecia.

Slovacii (13,1%), cehii (18,2%) şi polonezii (23,8%) au înregistrat cele mai slabe niveluri de prezenţă la vot.

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019: 751 DE ALEŞI

Este numărul deputaţilor care urmează să fie aleşi în acest scrutin.

Repartizarea mandatelor variază în funcţie de mărimea populaţiei. Germania va avea 96 de mandate, Franţa 74, Italia şi Regatul Unit câte 73, iar Malta, Ciprul şi Luxemburgul doar şase.

După ce Regatul Unit va părăsi UE, hemiciclul va mai avea doar 705 deputaţi. O parte a mandatelor britanice va fi desfiinţată, iar alta va fi redistribuită. Franţa şi Spania vor obţine câte cinci, Italia şi Olanda câte trei mandate.

În pofida incertitudinii cu privire la data plecării britanice, statele care au de obţinut mandate este necesar să organizeze alegeri ale acestor eurodeputaţi suplimentari, care le vor primi doar după divorţul între Londra şi UE.

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019: 53 DE ANI

Este vârsta medie a deputaţilor în alegerile din 2014, potrivit calculelor PE.

În acel an, europenii au ales un danez în vârstă de 26 de ani şi un grec în vârstă de 91 de ani.

În peste jumătate din statele membre, este necesar să ai cel puţin 18 ani pentru a candida. Însă, unele ţări au reguli mai drastice. În Italia şi Grecia, vârsta minimă este de 25 de ani, iar în România de 23 de ani.

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019: 36,9% FEMEI

Este proporţia femeilor alese deputate în 2014, cea mai importantă atinsă vreodată.

De la primele alegeri, în 1979, unde doar 16,3% femei făceau parte din hemiciclu, acest procent a crescut permanent.

Paritatea este respectată, în prezent, doar în cinci state membre, şi anume Finlanda (zece mandate din 13), Irlanda (şase din 11), Croaţia (şase din 11), Malta (trei in şase) şi Suedia (zece din 20).

Ciprul (un mandat din şase), Bulgaria (trei din 17) şi Lituania (două sin 11) sunt cei mai răi elevi la acest capitol.

RomaniaTV.net vă prezintă un scurt ghid despre votul de duminică, pe baza informaţiilor oficiale puse la dispoziţie de Ministerul de Interne şi Autoritatea Electorală Permanentă, organizatorii scrutinului.

– Alegătoriii votează în aceleași secții de votare şi pentru Parlamentul European, şi pentru Referendum, în același interval orar (7.00 – 21.00), cu aceeași ștampilă. 

– Alegătorii votează pe baza cărții de identitate sau a pașaportului.

– Alegătorii votează la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința, conform listelor electorale permanente (Vezi AICI care este secţia la care eşti arondat).

– Alegătorii care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu pot să voteze în localitatea în care se află, la orice secție de votare, urmând a fi înscriși într-o listă suplimentară.

– În secția de votare sunt instalate 3 urne de vot, câte una pentru fiecare buletin de vot. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea specifică nu atrage nulitatea votului.

– Alegătorul poate să voteze pentru un singur tip de scrutin sau pentru amândouă. El trebuie să precizeze pentru ce tip de scrutin vrea să voteze şi va primi doar buletinul de vot corespunzător. Dacă optează (şi) pentru votul la referendum, va primi ambele buletine conţinând întrebările pentru referendum.

– Alegătorul va primi buletine de vot separate: unul pentru alegerile europarlamentare și două pentru referendum – câte un buletin pentru fiecare întrebare.

– Dacă votează doar pentru un scrutin şi mai târziu se răzgândeşte, poate reveni la secţia de vot pentru a vota şi la celălalt scrutin.

– Prezenţa la vot va fi consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin.

– Pe actul de identitate se va aplica o singură dată ştampila cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului sau, după caz, un singur timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT” şi data scrutinului.

– Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Citeşte şi: Alegeri europarlamentare 2019. Curs şi Avangarde, acreditate pentru efectuarea de exit poll

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE. În cursa electorală pentru un loc în Parlamentul European au intrat 13 formaţiuni politice şi 3 candidaţi independenţi.

Au depus liste de candidaţi PSD, Alianţa 2020 USR PLUS, Partidul Pro România, UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unităţii Naţionale – BUN.

În competiţie sunt şi trei candidaţi independenţi – Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion şi Peter Costea.

Liste complete de candidaţi – 43 – au depus PSD, PNL, UDMR, PMP, UNPR, Partidul Social Democrat Independent. ALDE a înscris în cursa pentru PE 42 de candidaţi, Alianţa 2020 USR PLUS – 40, PRO România – 33, Partidul România Unită – 30, Partidul Socialist Român – 28, Partidul PRODEMO – 26, Blocul Unităţii Naţionale (BUN) – 12.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE. Candidaţii de pe primele locuri ale listei PSD au promis că „se vor lupta pentru binele românilor”.

Pe lista PSD pe prima poziţie se regăseşte vicepreşedintele social-democraţilor şi preşedintele Organizaţiei de Femei a PSD, Rovana Plumb, urmată pe locul doi de jurnalista Carmen Avram, pe locul trei senatorul Claudiu Manda, urmat de preotul Cristian Vasile Terheş, de actualii europarlamentari PSD Dan Nica, Maria Grapini, de deputatul Tudor Ciuhodaru, senatorul Adrian Benea şi Victor Negrescu.

Următoarele poziţii sunt ocupate de Andi Cristea, Natalia Intotero, Gabriela Zoană, Bianca Gavriliţă, Emilian Pavel, Doina Pană, Crina Fiorela Chilat, Mariana Bălănică, Răzvan Popa, Luminiţa Jivan, Alin Pavelescu, Augustin Ioan, Cătălin Grigore, Roxana Paţurcă, Oana Florea, Dragoş Cristian, Macaveiu Mihai Ion, Liviu Brăiloiu, Florin Manole, Ion Voinea, Horia Grama, Alexandru Popa, Aida Căruceru, Gheorghe Tomoiagă, Anca Daniela Raiciu Nasi Calenţaru, Cristina Tărteaţă, Petru Moţ, Luminiţa Ţundrea, Iacob Emanuel, Cătălin Unciuleanu, Gabriel Bogdan Răducanu, Andrei Sima.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE. Lista candidaţilor PNL pentru europarlamentare este deschisă de realizatorul TV Rareş Bogdan, urmat de primarul de la Alba Iulia, Mircea Hava, actualul europarlamentar Siegfried Mureşan, fostul co-preşedinte al PNL, Vasile Blaga, eurodeputatul Adina Vălean, eurodeputatul Daniel Buda, Dan Motreanu, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, eurodeputaţii Cristian Buşoi, Marian Jean Marinescu, deputatul Vlad Nistor, eurodeputatul Mihai Ţurcanu, Violeta Alexandru.

Partidul Naţional Liberal se bate pentru destinul european al României la alegerile europarlamentare, afirmă preşedintele PNL, Ludovic Orban, care consideră că trebuie diminuate forţele politice care manifestă tendinţe eurosceptice.

„Sunt multe forţe politice apărute, multe de curând, care pescuiesc în ape tulburi, care apelează la populism, care manifestă tendinţe eurosceptice şi aceste forţe trebuie diminuate cât mai mult. În Parlamentul European este o bătălie pentru ca forţele proeuropene să fie cât mai puternic reprezentate, această bătălie se dă şi în România, pentru că în timp ce PNL se bate pentru destinul european al României, pentru ca România să aibă un număr cât mai mare de avantaje din apartenenţa la nivelul UE, ultimele discursuri ale lui Dragnea arată din ce în ce mai clar că vrea să scoată România din Uniunea Europeană sau să o marginalizeze într-un asemenea hal încât românii să nu mai beneficieze de avantajele prezenţei în UE”, declară Orban, într-un interviu acordat AGERPRES.

Preşedintele PNL mai subliniază că România are nevoie de o reprezentare de calitate în Parlamentul European, susţinând că un vot pentru actualele formaţiuni aflate la guvernare ar aduce deservicii ţării.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE.Alianţa 2020 USR PLUS propune românilor o adevărată alternativă şi speră să câştige şase până la zece mandate la alegerile europarlamentare.

Lista Alianţei este deschisă de fostul premier Dacian Cioloş, urmat de deputatul Cristian Ghinea, fostul ministru al Muncii Dragoş Nicolae Pîslaru, consilierul local Clotilde Armand, fostul ministru de Interne Ioan Dragoş Tudorache, diplomatul Nicolae Ştefănuţă, managerul Vlad Botoş, editorialistul Ramona Victoria Strugariu, juristul Vlad Gheorghe, fostul şef al Cabinetului lui Dacian Cioloş Alin Cristian Mituţa.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE. Pro România este la primul test electoral.

Lista partidului pentru europarlamentare este deschisă de fostul premier Victor Ponta, urmat de actualul eurodeputat Corina Creţu, fostul premier Mihai Tudose, fostul premier al Republicii Moldova Iurie Leancă, Geanina Cristina Puşcaşu, deputatul Gabriela Podaşcă, Cristian Cosmin, fostul ministru de Finanţe Ioana Maria Petrescu, fostul deputat Mihai Sturzu.

Liderul Pro România, Victor Ponta, afirma într-un interviu acordat AGERPRES că formaţiunea sa îşi doreşte să obţină trei-patru mandate de eurodeputat.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE. UDMR consideră că este în interesul întregii comunităţii maghiare să fie puternic reprezentată în Parlamentul European.

Printre candidaţii UDMR la alegerile europarlamentare se regăsesc Iuliu Winkler, Lorant Gyorgy Vincze, Csila Hegedus, Csongor Oltean, Csaba Sogor, Irina Elisabeta Kovacs, Attila Cseke, Erika Benko, Csaba Pataki, Zsombor Ambrus.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, susţinea într-un interviu acordat AGERPRES că este în interesul întregii comunităţii maghiare să fie puternic reprezentată în Parlamentul European şi precizează că formaţiunea sa a beneficiat în campania electorală pentru alegerile europarlamentare şi de sprijinul premierului Ungariei, Viktor Orban, precum şi de al altui partid maghiar din Transilvania, PCM.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE. ALDE îşi propune cel puţin patru europarlamentari.

Printre candidaţii ALDE pentru PE se regăsesc actualul europarlamentar Norica Nicolai, fostul preşedinte al AEP Daniel Barbu, eurodeputatul Renate Weber, vicepreşedintele ALDE Ovidiu Silaghi, deputaţii Varujan Vosganian, Andrei Dominic Gerea, dar şi Radu Lucian Silaghi Dumitrescu, Eusebiu Manea Pistru Popa, Horia Victor Toma.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că este nevoie de o reprezentare corectă a României în Uniunea Europeană şi că formaţiunea pe care o reprezintă vrea drepturi egale pentru toţi cetăţenii Uniunii, indiferent din ce ţară provin.

„Ne propunem cel puţin patru parlamentari. Avem candidaţi cu experienţă politică şi administrativă, oameni competenţi pe domeniile lor, foşti miniştri, care se vor zbate să obţină cât mai multe pentru ţară. Candidaţii noştri propun teme legate de viitorul Uniunii Europene, de cel al României şi al românilor. Noi nu vrem Europa cu mai multe viteze, pentru că Uniunea s-a construit pe principiul ‘Toţi pentru unul, unul pentru toţi’ şi aşa trebuie să rămână. Vrem drepturi egale pentru toţi cetăţenii Uniunii, indiferent din ce ţară sunt. Subvenţii pentru fermierii români egale cu cei ai colegilor lor din alte ţări UE. Vrem să producem o politică comună în Uniune cu privire la preţurile medicamentelor şi ale echipamentelor medicale”, spunea Tăriceanu.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE. Lista Prodemo este deschisă de europarlamentarul Cătălin Ivan, urmat de Ioana Alexandra Picoş-Făgădău, Cornel Loghin, Emilian Aristidie Burduşel, Tudor Bogdan Matei, Gabriel Dobraniş sau Dumitru Ionuţ Moisă.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE. PMP promite că România va fi reprezentată profesionist în Parlamentul European.

Pe primele poziţii pe lista PMP se află Traian Băsescu, Eugen Tomac, Ioana Felicia Constantin, Emil Marius Paşcan, Simona Maria Vlădica, Robert Turcescu, Teodora Alexandra Desagă, Petru Movilă, Nicoleta Bozianu, Cornel Cătălin Bulf.

Preşedintele fondator al PMP, Traian Băsescu a spus că, dacă electoratul îi va da acest mandat, România va fi reprezentată profesionist în Parlamentul European.

„O să merg în Parlamentul European (PE), dacă electoratul îmi va da acest mandat, şi vă asigur că România va fi reprezentată profesionist în PE, dacă eu voi fi acolo. O să am capacitatea să discut de la egal la egal cu toţi politicienii de vârf ai Europei legat de întrebarea ‘Europa încotro?’. Şi am punctele mele de vedere despre asta, o să pot să vorbesc oricând şi cu o voce credibilă despre inechitatea în alocaţia de subvenţii pentru agricultură şi să cer o uniformizare a subvenţiei pentru agricultură”, a declarat Băsescu.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE. Pe lista Partidului Socialist Român pentru alegerile europarlamentare se regăsesc pe primele poziţii Marin Badea, Violeta, Mercea, Petrică Dima, Corneliu Riegler, Adrian Manuel Dinu.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE. Primii candidaţi pe lista Partidului Social Democrat Independent sunt: Cornel Comşa, Carmen Mariana Dăscălescu, Radu Stancu Sergiu Plîngău, Vili Mihaela Constantin.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE. Lista Partidului România Unită este deschisă de Mihai Bogdan Diaconu, urmat de Andrei Laurenţiu, Piticaş, Florian Mirea Diaconu, Dumitru Bădrăgan, Rudi Bugă.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE. UNPR speră un rezultat onorabil la alegerile europarlamentare.

Printre candidaţii UNPR la alegerile europarlamentare se numără fostul tenisman Ilie Năstase, fostul antrenor selecţioner al echipei naţionale de fotbal Anghel Iordănescu, fostul deputat Luminiţa Pachel Adam, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Mircea Manolache.

Preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, declara că doreşte ca partidul pe care îl conduce să obţină un rezultat „onorabil” la alegerile europarlamentare.

„La alegerile europarlamentare din acest an vrem să ne comportăm onorabil. E mult de muncă, obiectivul nostru este să redevenim ce am fost astfel încât anul viitor, la locale, să luăm peste 10%, la generale să intrăm în Parlamentul României, iar acum nu dăm pronostic. După ce am fost executaţi, acum doar ne reorganizăm, în procente vorbesc de anul viitor, acum vrem doar un rezultat onorabil”, a spus Gabriel Oprea.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE. Blocul Unităţii Naţionale BUN îi are pe listă, pe printre alţii, pe Alexandru Gabriel Vulpoiu, Costel Stanciu, Saveta Ionesi, Manuela Aciubotăriţei, Ioan Ştefan Zară.

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2019 (ROMANIA), CUM SE VOTEAZĂ LA ALEGERILE UE.Pentru un fotoliu la Bruxelles s-au înscris şi trei candidaţi independenţi – Gregoriana Carmen Tudoran, George Simion şi Peter Costea.

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne, pentru a-i desemna pe cei 33 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European.