Michael Smith, cercetător de la Universitatea Cornell, din New York, a provocat albinele să-l înţepe literalmente din cap până în picioare, inclusiv în zona genitală, în penis şi scrot, iar rezultatul a fost de-a dreptul surprinzător.
„Am fost realmente surprins că nu a durut atât de tare cât aş fi crezut„, a mărturisit Michael.
„Oricum, să spunem că nu a fost o experienţă prea plăcută. Dar nu m-am panicat pentru că ştiam că umflătura se va retrage”, a explicat cercetătorul.
După ce s-a lăsat înţepat pe tot corpul, inclusiv în cele mai sensibile zone, Michael Smith a concluzionat că locul unde doare cel mai tare înţepătura de albină este NASUL.
„Dacă eşti înţepat în nas şi în penis, sigur o să te gândeşti că mai bine ai fi fost înţepat de mai multe ori în penis. Amândouă înţepăturile sunt foarte dureroase, dar cea de pe nas este o experienţă care face tot corpul să reacţioneze. Este ca şi cum te-ai curenta, iar apoi îţi pulsează tot corpul”, a explicat Michael.
Ideea studiului privind locul unde o înţepătură de albină doare cel mai tare i-a venit când a fost înţepat accidental în zona genitală, în timp ce lucra cu albinele îmbrăcat în pantaloni scurţi. Perioada de cercetare a fost de cinci săptămâni, timp în care Michael s-a lăsat înţepat de câte trei ori în fiecare zonă. El a forţat albinele să-l înţepe apucându-le cu o pensetă şi punându-le apoi pe 25 de zone diferite de pe corp, ceea ce uneori nu a fost tocmai comod. Ulterior, nota durerea cu note de la zero la 10.
Singura zonă care nu a fost inclusă în experiment au fost ochii, după ce a fost avertizat că ar putea orbi din cauza unei înţepături de albină în această zonă.
Cele mai dureroase zone după înţepătura de albină sunt:
1. Nasul – 9
2. Buza superioară – 8,7
3. Penisul – 7,3
4. Testiculele, palma, obrazul – 7
La polul opus, cele mai puţin dureroase locuri sunt braţul, degetul mijlociu şi capul, notate cu o medie de 2,3.
„Cel mai interesant este că dacă o zonă este sensibilă la atingere, nu este obligatoriu la fel de sensibilă şi la durere”, spune Michael, care crede că harta durerii pe care a reuşit să o creeze poate fi relevantă şi pentru alte tipuri de leziuni care provoacă durere, deşi admite că fiecare individ ar putea avea zone sensibile la durere diferite de ale sale.