Fotograful francez Olivier Culmann a făcut un experiment: a fotografiat mai mulţi oameni în timp ce se uitau la televizor.
El a călătorit în jurul lumii, pentru a surprinde diversitatea emoţiilor, şi a avut ca subiecţi tineri, bătrâni, cupluri, o mamă şi un copil, fotografiaţi în sufragerii luxoase sau bordeie dărăpănate, dormitoare obişnuite sau rulote.
Efectul a fost acelaşi: subiecţii erau atât de concentraţi, absorbiţi şi absenţi, încât păreau că trec printr-o criză existenţială.
Culmann i-a fotografiat doar după ce a fost sigur că aceştia au uitat că era prezent.