Dr. Ioana Stăncel mai spune că varianta Omicron este „coada de cometă” pe care pandemia o va lăsa în urmă şi va ajunge să fie considerată Infecție Acută a Cailor Respiratorii Superioare (IACRS).
„Coada de cometa a Pandemiei SARS-CoV-2.
Spun şi eu public de câteva săptămâni ca putem fi moderat optimiști pe termen mediu şi optimiști pe termen mediu/lung.
Spun cam așa….pandemia aceasta va fi „degradata” la stadiul de endemicitate cu epidemii regionale si sau sezoniere cu tulpini sezoniere circulante, pe scurt infecții acute respiratorii. Așa cum se dovedește a fi, ca şi categorie, şi varianta Omicron o IACRS – Infecție Acută a Cailor Respiratorii Superioare.
Pe scurt, argumentele mele, folosite şi la studiul de caz pandemii în 2007, şi confirmate acum, sunt date de acești factori incidenți şi deja prezenți sunt:
1. Eficienta masurilor sanitare şi comportamentale de sănătate publică, precum şi creșterea complianței utilizării lor corecte şi în masa. (măști adecvate, distanta, igiena, ventilație, evitare aglomerații, autoizolare la primele semne, etc):
2. Teste antivirale. Ca urmare a cercetării, existenta si accesibilitatea (logistica, financiara – accesibilitate la utilizatorul final, facilitatea în utilizarea corectă cu pregătire şi instruire minimale, etc) în masa a unor teste antivirale cu specificitate şi sensibilitate relevante din punctul de vedere al sănătății publice, situație ce permite depistarea timpurie a cazurilor infectate si instituirea unor masuri sanitare timpurii pentru cazul pozitiv, izolarea, dar şi pentru identificarea contactelor si carantinarea lor, având ca scop primar al sănătății publice reducerea transmiterii in comunități şi în focare, concomitent cu instituirea monitorizării stării clinice pentru eventuala intervenție terapeutică timpurie, deci cu șanse mai mari de vindecare cât mai completă şi cât mai rapidă.
Utile astfel pentru pacient, in mod evident pentru calitatea vieții şi pentru evitarea unor eventuale sechele, dar şi din punctul de vedere al sănătății publice, respectiv utilizarea si accesibilitatea resurselor.
3. Vaccinuri eficiente din punctul de vedere al sănătății publice. Adică, chiar daca ele nu asigură imunitate 100% şi pe viaţă, vaccinurile permit, la persoanele fără morbidități, doar o înmulțire redusa a virusului, deci o viremie scăzută, deci un risc de transmitere scăzut, deci incidente cazuri noi grave reduse, deci presiune descrescătoare pe sisteme sanitare și resurse limitate si riscuri mai mici de noi mutații virale, deci si reducerea riscului apariției variantelor de interes privind transmiterea înalta şi forme clinice severe.
4. Cercetarea şi dezvoltarea au făcut deja sa fie disponibile soluții terapeutice etiologice specifice. Adică antivirale. Ele fiind deja disponibile la nivel global, tot mai extins ca arie, inclusiv la noi, tot mai extins ca acoperire a populației grupului țintă al beneficiarilor (persoane în primele zile de infectare).
Tot aici, ca subpunct, existentă tot mai multor cunoștințe privind patogenitatea infecției şi accesul tot mai crescut al populației la servicii de sănătate diagnostice nu doar privind infectarea cu SARS-CoV-2, ci diagnostice pentru boala Covid, având consecințe benefice privind accesul timpuriu la diagnostice certe şi la tratament,pentru toate formele clinice, inclusiv cele grave, multe din acestea fiind consecința prezentării tardive la o facilitate medicala, deci instituirea mai târzie a unui tratament etiologic sau al complicațiilor/ formelor clinice ale bolii Covid.
5. Evoluția naturală a virușilor de tip ARN, despre care, pe modelare matematică statistică se știe ca din cauza multiplelor mutații la care sunt supuse, mutații care unele pot fi de interes îngrijorător, dar foarte multe fără relevanță pentru sănătate publică imediată, şi dintre care multe vulnerabilizeaza virusul spre extincție sau reducere a transmiterii sau gravitații formelor clinice pe mai multe paliere.
Aici întra modificări date de mutații care îi împiedica înmulțirea, care îi fac anihilabil de anticorpii induşi de boala sau vaccinare, anihilabil de restul mecanismelor imune naturale ale organismului, anihilarea prin tratament antiviral specific sau general, modificări autolimitative ca urmare a expunerii la factori de mediu.
De ex radiații ultraviolete naturale, temperaturi foarte mari sau foarte mici, umiditate redusa,etc… Eu nu merg pe factor climatic , deși poate fi aplicabil virușilor, pt că acum comportamentul societal face ca interacțiunile iarna să fie ca…vara. ceea ce face irelevant sezonul. Iar astfel, virusul stă în gazde umane si mediu intern uman si intern intre pereți, nu extern expus factorilor de mediu ( frig – iarna, UV- vara).
6. Avansurile științifice, cercetare dezvoltare şi alocarea masivă de resurse pentru cercetare permit oarecum comunității științifice să ” ţină pasul” cu evoluția virusului şi în timp util să contracareze eventualele sale tendințe de scăpare, fie în privința sensibilității şi specificității testării, fie în privința eficacității intervenției vaccinale sau a celei terapeutice.
7. Guvernele locale, cele naționale şi organizațiile internaționale au înțeles şi au lecțiile bune sau eșuate din pandemie şi le integrează în modurile de operare curente
8. Mediul academic este dedicat și aloca resurse pentru continuare cercetării şi educării profesionale în materie.
9. Mass media s-a specializat şi este un partener real şi de cele mai multe ori loial şi credibil în prevenire şi în educarea populației în masă.
10. Societatea civila etică este, alături de mass media etice, un instrument de supraveghere şi alertă timpurie privind potențiale derapaje ale acțiunilor şi intervențiilor în masă”, scrie dr. Ioana Stăncel, expert în sănătate publică pe pagina sa de socializare.