„În afară de Vrancea, unde sunt cutremure de adâncime, pe teritoriul României sunt şi cutremure se suprafaţă, în zone precum Făgăraş, Banat – în urmă cu mai mulţi ani, acolo s-au simţit cutremure timp de vreo 10 zile, aşa că ele de la Galaţi nu sunt un fenomen ieşit din comun pentru noi, în Carei, Galaţi, Tulcea, în sudul Dobrogei”, a explicat seismologul Adrian Grigore.
„În zona Izvoarele-Galaţi s-a reactivat o falie care este situată în apropiere de Izvoarele, care a mai dat cutremure de-a lungul timpul, dar acum este o activare ieşită din comun”, spune expertul.
Ce trebuie să facă oamenii în caz de cutremur. Vezi ghidul de măsuri
Acesta a precizat că la Izvoarele există o propagare şi un efect de amplificare la nivel local. Ddin cauza asta se simt foarte bine, datorită geologiei. Acest efect de amplificare face ca seismul să fie resimţit mai puternic acolo decât la Slobozia. Din păcate, nu putem opri acest fenomen. Este o activare a faliei seismice şi s-ar putea ca evenimentele seismice să mai dureze. E vorba de zile. În mod normal, după activitatea intensă din cursul nopţii de vineri spre sâmbătă ar trebuie să ne aflăm undeva în zona descrescătoare a activităţii seismice”, a mai spus Adrian Grigore.
„Cauzele, în acest moment, sunt naturale. Există un stres puternic în scoarţă care apare deoarece, acolo jos, plăcile tectonice se împing unele pe altele şi creează o presiune mare”, a explicat expertul de la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Acesta a precizat că în cercetarea făcută de institut se iau în calcul toate fenomenele produse în Galaţi, inclusiv inundaţiile puternice. „În ceea ce priveşte efectul apei asupra activităţii seismice trebuie să ştiţi că în acumulările de apă, atunci când ele se retrag, apare o seismicitate indusă. Poate să influenţeze seismicitatea şi faptul că aţi avut o inundaţie aici, este o ipoteză pe care o investigăm. Este vorba de o greutate care apare în plus”, a spus Grigore.
„Faptul că aici se simt mai violent cutremurele pleacă de la faptul că în focar se degajă două tipuri de unde: undele seismice de tip B, care circulă cu o viteză de 7-8km pe secundă şi undele seismice de tip S, de forfetare, cele care se simt cel mai tare şi care au 70% din energia cutremurului, care vin mai în urmă pentru că se propagă cu 5-6km pe secundă. Aici, fiind aproape de suprafaţă evenimentul seismic, aceste două unde vin aproape simultan, pe o distanţă foarte mică între el. Aşa se explică izbitura pe verticală, cu zgomot, urmată de mişcarea laterală”, a mai explicat expertul.
Seismologul a subliniat că institutul va cere toate datele utile de la OMV şi de la Petrom pentru a le putea corabora cu activitatea seismică. „Înainte de a acuza companiile, trebuie să avem nişte argumente. Aceste argumente pot veni numai din datele strânse acum. Va fi un raport întocmit de institutul nostru unde se va ţine seama de toţi factorii. Nimeni nu vrea să ascundă sub preş un eveniment atât de neplăcut”, a mai spus el.
Expertul seismolog a mai spus că ultimul cutremur de 5,5 grade pe scara Richter, înregistrat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în zona Vrancea, ar putea avea o influenţă în ceea ce priveşte descărcarea din energia acumulată în zona Izvoarele, lucru care „ar ajuta la liniştirea activităţii seismice„, scrie Mediafax.
Potrivit expertului, este puţin probabil ca în perioada următoare să mai apară cutremure de peste 4 grade. „Ce a fost greu a trecut„, a spus acesta.
Duminică, la ora 4.37, în zona Vrancea, la o adâncime de 140 de kilometri, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, simţit şi la Bucureşti, seismul având intensitatea cinci în zona epicentrală.
Potrivit directorului ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, sunt posibile replici de până în 4 grade.
Un alt cutremur în zona Vrancea, de 2,7 grade pe scara Richter, s-a produs duminică, la ora 8.10, la aproximativ trei ore şi jumătate după primul seism..