Experţii BNR prevestesc coşmarul privind PNRR-ul României. „Va fi greu de pus în practică. Pandemia a pus mai clar în evidenţă fragilitatea unui buget public”

Experţii BNR au realizat raportul de analiză a convergenţei „România – Zona Euro, Monitor”, prin care trag un semnal de alarmă privind dificultăţile pe care le-ar putea întâmpina România pentru a obţine banii din PNRR.

„PNRR capătă o valoare excepţională în condiţiile de acum; el înseamnă resurse suplimentare pentru economie, care să ajute transformarea verde şi digitalizarea, să impulsioneze reforme necesare, să mărească valoarea adăugată în economia românească, care să permită salarii mai mari. PNRR poate atenua efectul contracţionist cauzat de un impuls fiscal ce nu ar mai fi pozitiv în 2022 (pe fondul consolidării fiscale) cât şi de o înăsprire, fie şi graduală, a politicii monetare.

PNRR semnifică cumulat, pe 6 ani, circa 12% din PIB-ul României. O absorbţie masivă de resurse, alături de ce se obţine prin Cadrul Financiar Multianual (CFM), ar însemna foarte mult pentru o economie ce este vlăguită de criza sanitară (ce va continua şi în 2022) şi care este perturbată de şocul preţurilor la energie, de redresarea inegală a sectoarelor industriale şi a serviciilor.

Va fi greu de pus în practică PNRR având în vedere slăbiciunea instituţională autohtonă, dar trebuie să „ne dăm peste cap” pentru a reuşi în acest scop. Mai ales în ani de vitregie se verifică responsabilitatea şi luciditatea oamenilor politici, solidaritatea la nivelul societăţii”, se spune în raportul intitulat „O iarnă grea, în multe privinţe!”.

Alte articole

Curs BNR 21 februarie 2025. Leul rămâne stabil și se impune în fața dolarului

Taxele și impozitele vor fi majorate din 2026. Anunțul de ultimă oră al ministrului Finanțelor, Tanczos Barna

Citeşte şi: Dan Vîlceanu, despre problemele din PNRR. „Singura piedică în accesarea fondurilor europene suntem noi”

De asemenea, specialiştii BNR au avertizat că iarna în care intrăm este marcată de trei procese atât în Europa, cât şi în lume, ce au conexiuni ample şi adânci cu economia, societatea în ansamblu. Este vorba despre un nou val al pandemiei, şocul preţurilor la energie, impactul schimbărilor climatice.

Din raportul elaborat de experţii BNR mai reiese că pandemia a scos la iveală slăbiciuni structurale mari în sistemul medical public şi cel educaţional, domenii care sunt subfinanţate în mod cronic de ani de zile. O finanţare adecvată a acestor doua domenii, care furnizează bunuri publice vitale pentru societate, ar semnifica cumulat, anual, un plus necesar in bugetul public de 2,5-3% din PIB – având în vedere media UE.

„De remarcat că aceste procente, ce privesc cheltuieli permanente în bugetul public, echivalează cu ceea ce autorităţile publice ţintesc printr-o colectare mai bună a veniturilor fiscale până în 2026. Admiţând că s-ar distribui mai mult pentru sănătate şi educaţie potrivit cifrelor menţionate, ce am face atunci cu consolidarea bugetară, care implică aducerea deficitului bugetar ESA la circa 3% din PIB până în 2024? Gândul duce automat la nevoia de a creşte veniturile fiscale/bugetare cu substanţial peste 3% din PIB la orizontul lui 2024. Alternativa, deloc încurajatoare, fiind să nu creştem investiţiile (cheltuielile) pentru sănătate şi educaţie, pentru alte nevoi importante. Împreună cu şocul preţurilor la energie, pandemia a pus mai clar în evidenţă fragilitatea unui buget public care prin veniturile fiscale (circa 27% din PIB, inclusiv contribuţii) este la coada UE şi care cu mare dificultate poate furniza bunuri publice de bază”, se arată în raportul BNR.

Semnalul de alarmă tras de experţii BNR: „România este lanterna roşie în UE, în privinţa gradului scăzut de colectare a TVA”

„Creşterea substanţială a veniturilor fiscale/bugetare este, prin urmare, absolut necesară pentru a răspunde adecvat la provocări actuale şi viitoare foarte mari. România este lanterna roşie în UE, în privinţa gradului scăzut de colectare a TVA (un deficit de circa 35%, faţă de o medie în UE de circa 10%), ceea ce arată rezerve considerabile de creştere a încasărilor fiscale. Deficitul bugetar cash în 2021 va fi probabil în preajma cifrei ţintite de autorităţi (de 7,13%), în timp ce deficitul ESA va fi probabil în jur de 8% din PIB, o imponderabilă fiind efectul măsurilor de sprijin pentru populaţie şi IMM-uri în contextul şocului preţurilor la energie. Deficitul extern, de cont curent, va fi probabil peste 6,3-6,4% din PIB (faţă de 5,5% din PIB în 2020) cu o finanţare negeneratoare de îndatorare în scădere, la sub 60%. Într-un an cu o creştere a PIB considerabil peste cea prognozată şi cu un deflator înalt, ar fi fost bine ca deficitul cash să fie sub 7% din PIB, pentru a ajuta consolidarea fiscală/bugetară”, mai precizează autorii raportului.

Raportul „România – Zona Euro, Monitor” a fost întocmit de o echipă condusă de academicianul Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

Citeşte şi: Laura Vicol: „Am adus COVID-ul în casă. Am trei copii pe care i-am îmbolnăvit eu. Am ales să mă vaccinez”