Experţii CE au reconfirmat că România îndeplineşte condiţiile pentru aplicarea acquis-ului Schengen

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) salută raportul publicat miercuri de misiunea voluntară complementare de evaluare privind implementarea de către România a acquis-ului Schengen, misiune derulată cu succes, pentru România, la 17 noiembrie, la Bucureşti şi Istanbul.

Vizita complementară s-a derulat în coordonarea Comisiei Europene, cu sprijinul experţilor Consiliului UE şi al experţilor naţionali din Cehia, Germania, Olanda şi Suedia, şi a cuprins componente dedicate privind politica de vize şi protecţia datelor.

Echipa de constatare consideră că România continuă să îndeplinească toate condiţiile necesare pentru aplicarea tuturor părţilor relevante ale acquis-ul Schengen în întregime.

Austria se opune intrării României în Schengen. Ministerul de Interne de la Viena: „Lărgirea unui sistem defect nu îl va îmbunătăți”

Alte articole

Nicolae Ciucă, întâlnire-surpriză cu cancelarul Austriei, Karl Nehammer: „Vom avea foarte curând susținerea Austriei pentru intrarea deplină în Schengen!”

Atenţionare de călătorie transmisă de MAE: Cod galben de ninsori în Bulgaria, cod portocaliu „de pericol” în Catalonia şi Insulele Baleare

Potrivit raportului, România implementează în mod adecvat acquis-ul în materie de vize, infrastructura IT este exemplară, iar sistemul informatic naţional românesc este bine structurat, iar fluxul de lucru corespunde logicii impuse de Codul de Vize. Echipa de experţi a confirmat că sistemul informatic naţional românesc (de gestiune a vizelor) conţine câmpurile necesare pentru înregistrarea datelor în Sistemul Central de Informaţii privind Vizele. România respectă prevederile din Codul de vize (cel care reglementează procedurile de acordare a vizelor, inclusiv vize Schengen) privind timpul de procesare a vizelor. Raportul mai arată că la Consulat se examinează cererile de vize într-o manieră solidă şi deciziile sunt bine întemeiate, iar factorii de decizie au cunoştinţe solide cu privire la riscurile şi tendinţele migratorii.

De asemenea, se arată că informaţia privind procedura de acordare a vizelor este oferită publicului într-o manieră structurată, iar site-ul Ministerului Afacerilor Externe al României (şi portalul de aplicaţii „eViza”, în special) oferă informaţiile necesare procesului de acordare a vizelor într-o manieră structurată şi demonstrează că România aplică deja părţile majore ale acquis-ului în materie de vize. În cazul României, aceste funcţionalităţi (de exemplu, consultare prealabilă/informaţii ex-post/VIS Mail/determinarea valabilităţii teritoriale a vizelor – n.a. funcţionalităţi necesare pentru eliberare vize Schengen) sunt deja încorporate în sistemul informatic, chiar şi Tabelul documentelor de călătorie, precum şi lista de sancţiuni UE. Procesarea vizelor este susţinută şi de portalul de aplicaţii online („eViza”), arată MAE, citând raportul.

Rareş Bogdan: „Aş paria cu mult mai multă încredere pe intrarea în spaţiul Schengen decât pe orice meci de fotbal de la mondiale!”

Totodată, România verifică sistematic cerinţele legate de valabilitatea/caracteristicile documentelor de călătorie şi consulatele sunt echipate corespunzător, mai arată MAE. În plus, „membrii personalului (n.a. care gestionează politica de vize) sunt corect sunt instruiţi şi au acces la legislaţia UE şi la instrucţiunile naţionale relevante într-o platformă dedicată. Centrul Naţional de Vize (n.a. din cadrul MAE) aplică aceleaşi reguli de protecţie a datelor pentru sistemul naţional de vize pe care ţările Schengen le aplică pentru Sistemul de Informaţii privind Vizele/ VIS. Acelaşi lucru este valabil şi pentru informaţiile pe care Centrul Naţional de Vize le furnizează pe site cu privire la prelucrarea datelor şi drepturile persoanelor vizate legate de sistemul naţional de vize. România are o abordare integrată a serviciilor consulare oferite cetăţenilor români şi cetăţenilor străini, cu un interes puternic pentru interoperabilitate şi uşurinţă de acces, inclusiv la serviciile de viză”, sunt câteva din punctele din raport, citate de MAE.

Vizita experţilor a fost organizată ca rezultat al deschiderii exprimate de autorităţile române, ulterior vizitei voluntare din 9-11 octombrie 2022, de a oferi orice informaţii suplimentare şi de a facilita orice demersuri care să permită formularea de către partenerii europeni a unei decizii politice în favoarea aderării României la spaţiul Schengen.

Componenta distinctă privind politica de vize a urmărit atât dimensiunea activităţii consulare de acordare de vize, cât şi cea a gestiunii Sistemului de Informaţii privind Vizele prin raportare la reglementările în domeniul protecţiei datelor.

Concluziile vizitei pe cele două componente confirmă implementarea şi respectarea strictă şi deplină de către ţara noastră, prin intermediul MAE, a procedurilor prevăzute de legislaţia europeană relevantă în procesul de preluare, procesare şi analiză a cererilor de viză, precum şi faptul că aceste proceduri se realizează într-o manieră solidă, bazate pe decizii bine argumentate, o pregătire profesională corespunzătoare a personalului consular, precum şi pe o infrastructură IT la standarde foarte înalte. De asemenea, experţii au apreciat respectarea de către autorităţile române, inclusiv de către MAE, a prevederilor relevante din legislaţia europeană referitoare la protecţia datelor.

„MAE îşi exprimă satisfacţia cu privire la faptul că experţii europeni care au participat la misiunea complementară de evaluare de la Bucureşti şi Istanbul au reconfirmat că România îndeplineşte, în continuare, toate condiţiile necesare pentru aplicarea în integralitate a acquis-ului Schengen, inclusiv în ceea ce priveşte politica de vize şi protecţia datelor. Astfel, această evaluare complementară întăreşte constatările din raportul elaborat după vizita voluntară din luna octombrie 2022, raport publicat la 16 noiembrie 2022, împreună cu Comunicarea Comisiei Europene referitoare la extinderea spaţiului Schengen, reconfirmând astfel caracterul obiectiv şi pe deplin justificat al demersurilor active ale României pentru aderarea la Schengen. MAE îşi exprimă încrederea că rezultatele vizitei complementare vor fi analizate cu deosebită atenţie şi deschidere de către toţi partenerii europeni în sensul recunoaşterii valorii adăugate certe pe care România o va aduce, prin aderarea sa la spaţiul Schengen, securităţii acestui spaţiu şi Uniunii Europene în ansamblu. De asemenea, MAE precizează că va continua demersurile sale susţinute pentru promovarea obiectivului vizând adoptarea deciziei de aderare a României la spaţiul Schengen”, se arată într-un comunicat transmis de MAE.

Conform celor anunţate de comisarul european, Ylva Johansson, în contextul publicării, de către Comisia Europeană, la 16 noiembrie 2022, a Comunicării intitulate „Construirea unui spaţiu Schengen mai puternic prin participarea deplină a Bulgariei, României şi Croaţiei la spaţiul fără controale la frontiere interne”, la 17 noiembrie 2022 a avut loc, simultan la Bucureşti şi Istanbul, o vizită complementară de evaluare care a avut ca scop obţinerea de informaţii suplimentare privind aplicarea acquis-ului Schengen în special în domeniul vizelor şi protecţiei datelor.

De asemenea, ca parte a misiunii complementare, autorităţile române au oferit informaţii punctuale referitoare la cooperarea judiciară în materie penală cu celelalte state membre.

Din perspectiva competenţelor directe ale MAE, misiunea a vizat două paliere de verificare concomitentă, materializate printr-o întâlnire la Bucureşti pe tema protecţiei datelor cu caracter personal, în contextul compatibilizării Sistemului Naţional de Informaţii privind Vizele cu sistemul centralizat utilizat de statele membre Schengen, respectiv o vizită la sediul Consulatului General al României la Istanbul, unde a fost urmărit procesul de preluare, procesare şi eliberare a vizelor. La toate componentele vizitei (atât la cele desfăşurate la faţa locului, în România şi la Istanbul, cât la cea vizând furnizare de informaţii) au participat în total şapte experţi din partea Comisiei Europene, doi experţi ai Consiliului UE, precum şi experţi din Cehia, Germania, Olanda şi Suedia.