În ultimii 30 de ani, formațiunea politică a etnicilor maghiari din România a demonstrat de fiecare dată că este suficient de vocală astfel încât să-și impună punctele de vedere. Din cauza pasivității liderilor politici care s-au perindat pe la Palatul Victoria și-n Parlament, dar și pe fondul spiritului foarte tolerant al românilor, unele grupuri etnice au putut desfășura neîngrădite diverse activități (n.r. – inclusiv cu accente extremiste) care în alte state ale Europei sunt interzise și/sau aspru sancționate.
Scandalurile cu privire la arborarea steagului „Ținutului Secuiesc” (n.r. – entitate nerecunoscută oficial) pe instituțiile publice ale României sunt la ordinea zilei. Mai mult, intonarea unui imn al „Ținutului Secuiesc” (n.r. – Harghita, Covasna și Mureș) din partea unor sportivi români, care evoluează sub steagul țării noastre, reprezintă în continuare un subiect de actualitate.
Cel mai recent episod controversat a fost declanșat la începutul săptămânii, după ce majoritatea jucătorilor din naționala României de hochei au intonat imnul etnicilor maghiari la un meci oficial.
În urma scandalului, Eduard Novak, ministrul UDMR al Sportului, a oferit o reacție halucinantă. El a explicat că altele sunt regulile la hochei, fără a remarca faptul că totuși, jucătorii României au intonat un alt imn decât cel al steagului sub care evoluează.
„Aș vrea să încep prin a felicita sincer jucătorii echipei naționale pentru performanța de a ajunge la Campionatul Mondial.
Un lucru trebuie să fie foarte clar pentru toată lumea: hocheiștii din echipa naționala nu au cântat Imnul Ținutului Secuiesc în locul Imnului României la Campionatul Mondial de Hochei de la Ljubljana.
Regulamentul scrie foarte clar, la asemenea campionate se cântă imnul statului a cărui echipă a câștigat un meci și nu este ca la fotbal unde, la începutul meciului, se ascultă imnul fiecărui stat, reprezentat de echipele naționale care joacă.
După cum bine știm, din păcate, naționala României a pierdut meciul, astfel că, oficial, nu s-a cântat Imnul României, conform regulamentului.
În altă ordine de idei: după meci, galeria a început să cânte Imnul Ținutului Secuiesc, urmând ca jucătorii de etnie maghiară să i se alăture. Acest cântec nu este împotriva României sau a comunității majoritare, ci reprezintă o valoare locală a acelor sportivi, a minorității maghiare din care ei fac parte.
Acest scandal nu este despre Imnul Secuiesc, ci despre lipsa de respect”, a notat Novak pe Facebook.
La meciul de hochei dintre România și Ungaria a fost în galeria echipei lui Viktor Orban și ministrul Mediului din Guvernul Ciucă, Tanczos Barna, român de etnie maghiară.
Partidul AUR a reacționat rapid în urma partidei de hochei.
„Individul cu pălărie este ministru în Guvernul României, nu al Ungariei. Ministrul ăsta, care își încasează salariul de la statul român, a fost prezent ieri în galeria Ungariei la meciul de hochei dintre naționalele Ungariei și României ce a avut loc în Slovenia.
Gestul lui Tánczos Barna reprezintă o insultă la adresa națiunii române. O insultă inacceptabilă care nu ar fi fost posibilă fără acordul PSD și PNL, formațiuni politice care au fost și sunt slugile UDMR și ale Ungariei”, a scris Dan Tănasă, deputat AUR.
George Simion, preşedintele AUR, a cerut luni, în direct la România TV, ca hocheiştii care au cântat imnul Ţinutului Secuiesc să fie excluşi din echipa naţională, pe motiv că sunt „separatişti plătiţi din bugetul României”.
„Partidul AUR solicită prin intermediul dumneavoastră ca toţi cei care au cântat imnul unui ţinut inventat să fie excluşi din echipa naţională, pentru că deja s-a ajuns undeva prea departe.
Eram de acord cu investiţiile în sport din partea oricui, dar să nu fie folosite politic, geopolitic de autonomii teritoriale.
În momentul ăsta cei care au cântat imnul trebuie excluşi din orice echipă care reprezintă România. Ăia sunt nişte şovini care trebuie pedepsiţi ca să nu mai poarte niciodată însemnele României.
Nu sunt nişte sportivi, sunt nişte porci!”, a declarat George Simion, în direct la România TV.
De asemenea, și PSD a oferit două reacții, prin intermediul lui Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu.