Cancerul pulmonar reprezintă una dintre principalele cauze de decese legate de cancer, cu o incidență alarmantă în rândul populației din România. Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, România are una dintre cele mai mari rate de mortalitate din Europa cauzate de cancerul pulmonar. Deși în mod tradițional asociat cu fumatul, un procent semnificativ de 15-20% din cazurile noi de cancer pulmonar survin la persoane care nu au fumat niciodată. Această realitate îngrijorătoare sugerează existența altor factori de risc, printre care se numără și expunerea la radon.
Radonul este un gaz radioactiv produs de descompunerea naturală a uraniului din sol și rocă. Este eliberat în aer prin sol și poate pătrunde în clădiri prin crăpăturile din fundații, podele și pereți. Acesta poate acumula în interiorul clădirilor, în special în spațiile închise și slab ventilate, creând astfel un risc pentru sănătatea umană, în special pentru plămâni.
Inhalarea radonului este principalul mod prin care acesta poate afecta sănătatea umană. Radonul emite particule radioactive care pot fi inhalate în plămâni, unde pot deteriora țesuturile și pot contribui la apariția cancerului pulmonar. Studiile efectuate în întreaga lume au demonstrat o corelație clară între expunerea la radon și riscul crescut de cancer pulmonar, iar Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut radonul ca fiind una dintre principalele cauze de cancer pulmonar.
În România, problema expunerii la radon este din ce în ce mai pronunțată, cu numeroase studii și cercetări care confirmă prezența și impactul acestui gaz radioactiv asupra populației. Universități și instituții de cercetare, precum Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, efectuează măsurători și monitorizări pentru evaluarea concentrațiilor de radon în diferite medii, de la locuințe și școli până la locuri de muncă și instituții publice.
Conform rezultatelor cercetărilor efectuate în România, există o serie de zone cu concentrații ridicate de radon, în special în regiunile montane și în apropierea anumitor formațiuni geologice. Județele din Transilvania, precum Cluj, Alba și Maramureș, au fost identificate ca fiind printre cele mai expuse la radon, iar această problemă este în creștere și în alte regiuni ale țării.
De asemenea, orașele mari, cum ar fi București, Iași, Timișoara și Constanța, sunt considerate zone cu un risc ridicat de expunere la radon, datorită densității populației și a infrastructurii construite. Astfel, problema expunerii la radon nu este limitată doar la zonele rurale sau izolate, ci afectează comunități din întreaga țară.
În ceea ce privește impactul asupra sănătății publice, expunerea la radon este o problemă serioasă, care necesită atenție și acțiune imediată din partea autorităților și a societății în ansamblu. Organizațiile de sănătate și mediu încurajează testarea și evaluarea concentrațiilor de radon în clădiri și locuințe, împreună cu adoptarea măsurilor necesare pentru reducerea expunerii și protecția sănătății populației.
În acest sens, există deja inițiative și programe în derulare în România, care vizează monitorizarea și controlul concentrațiilor de radon, împreună cu educația și conștientizarea publicului cu privire la riscurile asociate. Cu toate acestea, este nevoie de eforturi suplimentare și de o colaborare între autorități, instituții de cercetare, organizații neguvernamentale și populație pentru a aborda această problemă complexă și pentru a asigura un mediu sănătos și sigur pentru toți cetățenii.