Extremiștii din galeria Ungariei nu s-au putut abține. Separatismul antiromânesc este o virtute pentru unii ultrași, atitudine exprimată și la meciul Muntenegru – Ungaria, 0-0 la Podgorica.
În peluza rezervată maghiarilor a fost afișat un steag „cu dedicație” pentru România, drapelul ținutului secuiesc, neinterzis de FIFA și UEFA.
Pe steag este scris „Gyergyóditró”, adică denumirea în maghiară a comunei Ditrău, din județul Harghita.
Gestul făcut de fanii maghiari vine după ce, în luna martie, la un meci disputat la Budapesta, ultrașii au afișat un steag care reprezenta conturul „Ungariei Mari”.
Maghiarii au susținut la acea vreme că au primit un răspuns pozitiv, dar UEFA a negat că a acceptat afișarea însemnelor cu Ungaria Mare la competițiile organizate de forul european.
De-a lungul timpului, în România, multe scandaluri s-au legat de populația așa-zisului „ținut secuiesc”, nerecunoscut oficial. Totuși, cine sunt acești secui?
Pentru a-și extinde și păstra stăpânirea asupra centrului și sudului Transilvaniei, între secolele XI și XIII, regii Ungariei s-au văzut nevoiți să aducă coloniști din diverse colțuri europene, pe care să-i așeze pe linia Carpaților, pentru a putea apăra trecătorile, se precizează în cartea „Istoria statului și dreptului românesc”, scrisă de profesorul universitar Cornelia Ene-Dinu.
Secuii reprezintă un popor rezultat din elemente etnice diferite, de origine turcice, orientale și maghiare. Au pătruns în Țara Crișurilor și, între secolele XIII și XIV, au constituit o zonă autonomă în Transilvania – află DE AICI mai multe.