Acest cod voluntar, care are rolul să evite adoptare unor reglementări dure, prevede supravegherea strictă a publicităţii pe conturile şi site-urile unde apar ştiri false şi folosirea verificării faptelor pentru a le filtra, a anunţat Comisia Europeană.
Un grup de consultanţă media a criticat însă companiile, între care se mai află Twitter şi grupuri de lobby pentru industria publicităţii, pentru că nu au prezentat mai multe măsuri concrete.
În condiţiile în care în mai 2019 vor avea loc alegeri pentru Parlamentul UE, Bruxelles-ul vrea să ia măsuri împotriva riscului implicării străine în timpul campaniilor.
Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Polonia, Portugalia şi Ucraina urmează la rândul lor să organizeze alegeri naţionale, anul viitor.
Rusia a fost acuzată, dar a negat, că a răspândit informaţii false pentru a influenţa alegerile prezidenţile din Statele Unite şi referendumul pentru Brexit din 2016, precum şi alegerile naţionale din Germania, în 2017.
Comisia a cerut companiilor, în aprilie, să prezinte un proiect de cod pentru bune practici, avertizând că în caz contrar vor fi supuse unor măsuri de reglementare, din cauza incapacităţii de a elimina conţinutul înşelător sau ilegal.
Comisarul pentru piaţa digitală, Mariya Gabriel, a declarat miercuri că Facebook, Google, Twitter, Mozilla şi grupuri de publicitate, pe care nu le-a numit, au răspuns cu mai multe măsuri.
Grupul de consultanţă a criticat codul, afirmând că nu oferă obiective măsurabile pentru monitorizarea implementării.
„Platformele, îm pofida eforturilor lor, nu au creat un cod de practici în cadrul înţelesului acceptat pentru autoreglementarea eficientă, măsurabilă”, a anunţat grupul, fără să ofere detalii.
Acest grup reuneşte Asociaţia Televiziunii Comerciale din Europa, Uniunea Europeană a Radiourilor, Federaţia Europeană a Jurnaliştilor, Reţeaua Internaţională pentru Verificarea Faptelor şi mai multe instituţii academice.