Falimentul personal: În ce condiţii vor putea românii să ceară, de la 1 august, intrarea în insolvenţă?

Începând cu 1 august 2017, Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice va intra în vigoare, ceea ce înseamnă că și persoanele fizice vor putea să ceară intrarea în insolvență. Așa cum prevede actul, vor exista trei proceduri diferite de insolvență: prima, bazată pe un plan de rambursare a datoriilor, a doua presupune lichidarea de active, iar cea de-a treia este o procedură simplificată. Dintre acestea, doar prima este o procedură care nu implică instanța de judecată.

Săptămâna trecută, Guvernul a adoptat și normele de punere în aplicare pentru această lege, iar acestea au fost publicate marți în Monitorul Oficial. Adoptarea normelor era practic ultimul pas legislativ ce trebuia făcut pentru ca mecanismul falimentului personal să se poată aplica de la 1 august.

Citeşte şi Avertisment fără precedent de la unul dintre cei mai puternici investitori din lume: Vine cea mai mare criză din toate timpurile

Înainte de a prezenta cele trei proceduri de insolvență prevăzute de lege, trebuie să precizăm că o persoană fizică care domiciliază sau are reședința în România va putea cere intrarea în insolvență dacă aceasta nu are suficienți bani să-și plătească datoriile (insolvența se prezumă, dacă s-a depășit cu 90 de zile data scadenței) și dacă nu există vreo probabilitate rezonabilă că-și va reveni, pe plan financiar, în următoarele 12 luni, astfel încât să-și poată plăti datoriile așa cum prevăd contractele pe care le-a încheiat și să ducă în același timp un trai rezonabil. Pentru detaliile complete legate de aceste condiții, puteți consulta acest articol.

Insolvența pe baza planului de rambursare a datoriilor

Dacă datornicul consideră că se află în stare de insolvență, dar situația sa financiară nu este total compromisă, poate cere Comisiei de insolvență deschiderea insolvenței pe bază de plan de rambursare a datoriilor. Aici vorbim practic de o procedură cu caracter administrativ, iar nu judiciar. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie să totalizeze 15 salarii minime pe economie.

Dacă Comisia consideră că există motive pentru deschiderea acestei proceduri administrative, va aproba cererea de intrare în insolvență. Dacă însă aceasta consideră că situația financiară este total compromisă, ea va respinge cererea persoanei fizice și va cere acordul acesteia pentru deschiderea procedurii judiciare (lichidare de active) sau a celei simplificate.

„În vederea deschiderii procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor, debitorul depune formularul tipizat reprezentând cererea de deschidere a procedurii insolvenței, în formă scrisă, semnată și datată, în original, împreună cu înscrisurile de care acesta înțelege să se folosească în copie, semnate de debitor pentru conformitate”, scrie în normele de punere în aplicare a legii.

Citeşte şi Numărul românilor cu restanţe la bănci a scăzut cu peste 5.000 în luna februarie

Împreună cu administratorul judiciar special desemnat, persoana intrată în insolvență va stabili un plan de rambursare, pe care creditorii trebuie să-l aprobe și care va fi pus în executare pe parcursul a cinci ani, de principiu. Un aspect important este că, până la aprobarea definitivă a planului de rambursare, executările silite ce vizează persoana respectivă vor fi suspendate pentru maxim trei luni, dar în urma aprobării planului toate măsurile de executare silită vor fi suspendate. În situația în care planul nu este respectat, sau debitorul nu-și achită datoriile curente, se poate cere închiderea procedurii pe bază de plan și deschiderea procedurii pe bază de lichidare de active.

„Planul de rambursare trebuie să fie fezabil, având în vedere perspectivele reale de redresare în raport cu posibilitățile și circumstanțele aplicabile debitorului și cu mijloacele financiare disponibile sau a căror realizare este rezonabil posibilă (…) În cazul în care prin planul de rambursare se stabilește că imobilul locuință al familiei urmează să fie valorificat pentru acoperirea pasivului, prin dare în plată sau vânzare, iar debitorul dorește să rămână în locuință, comisia de insolvență stabilește cuantumul chiriei, ținând cont de disponibilitățile financiare ale debitorului, luându-se în considerare și valoarea chiriei pentru locuințele sociale din localitatea respectivă”, se precizează în act.

Într-un final, planul de rambursare trebuie să fie expresia unui compromis între toate părțile implicate. În normele de punere în aplicare a legii se precizează că, în cadrul ședințelor de conciliere, în care părțile implicate vor negocia rambursarea datoriilor, nimeni nu va putea să impună soluția sa celeilalte părți. Cei care vor fi „meditatori” în cadrul ședințelor de conciliere sunt administratorii procedurii de insolvență (desemnați de comisie, câteva aspecte despre numirea și revocarea lor puteți citi aici). „Fiecare dintre părți suportă propriile cheltuieli efectuate cu participarea la ședințele de conciliere”, se prevede în norme.

Ce presupune lichidarea de active în procedura judiciară?

Cea de-a doua variantă de procedură de insolvență a persoanei fizice are caracter judiciar, de această dată, și presupune lichidarea de active. Din perspectiva Legii nr. 151/2015, la această procedură se ajunge dacă situația financiară persoanei respective este complet compromisă. Atât datornicul poate cere intrarea în această procedură, cât și creditorii acestuia, în situația în care planul de rambursare nu poate fi dus la bun sfârșit.

Și de această dată, executările silite care vizează persoana fizică vor fi suspendate, însă numai după ce instanța a admis intrarea în insolvență. Lichidatorul desemnat de instanță va analiza care sunt datoriile persoanei fizice și va face inventarul bunurilor sale pentru a stabili cum se vor acoperi datoriile și tot el este cel care se va ocupa de toate actele juridice necesare – contracte de vânzare, spre exemplu. După ce vândut tot ce era de vândut și a înapoiat creditorilor datoriile lor (sau părți din datorii, cel mai probabil), va întocmi un raport final în baza căruia instanța va închide procedura.

Însă datornicul va fi supravegheat în perioada următoare închiderii procedurii, iar eliberarea de datorii reziduale (ștergerea datoriilor rămase neacoperite) se va face numai dacă, după un anumit număr de ani de la data închiderii procedurii a acoperit un anumit procent din datorii.

„În cazul în care debitorul, pe durata procedurii judiciare de insolvență prin lichidarea activelor, în condițiile art. 57 alin. (3) din Lege, intenționează să contracteze noi împrumuturi, adresează, în acest scop, o cerere lichidatorului pentru procedura insolvenței, urmând ca, după avizare, acesta să o transmită instanței. Instanța decide cu privire la cerere și comunică de îndată hotărârea debitorului”, scrie în normele de punere în aplicare a Legii falimentului personal.

Citeşte mai multe pe avocatnet.ro