Zile libere 2025. Economistul Monika Schnitzer propune anularea unor sărbători legale în Germania, argumentând că această măsură ar putea crește productivitatea și ar aduce venituri suplimentare statului, scrie publicația economică germană Merkur. Deși ideea este inspirată de un model implementat recent în Danemarca, efectele sale rămân controversate. Sindicatele și o parte din mediul de afaceri critică inițiativa, avertizând asupra impactului negativ asupra angajaților și echilibrului dintre viața profesională și cea personală.
În 2023, Danemarca a eliminat Store Beddag („Marea Zi a Rugăciunii”), o sărbătoare religioasă comparabilă cu Ziua Germană a Pocăinței și Rugăciunii din Germania. Potrivit unui raport al Ministerului Danez al Afacerilor Economice, această decizie a adus un excedent de aproximativ 400 de milioane de euro la bugetul de stat danez.
Monika Schnitzer susține că Germania are un număr relativ mare de sărbători legale comparativ cu alte țări, iar acestea nu doar că întrerup fluxul activităților economice, dar pot duce și la scăderea productivității. Într-o economie globalizată, în care multe companii funcționează non-stop, zilele lucrătoare suplimentare ar putea crește competitivitatea Germaniei pe piața internațională.
Eliminarea unora dintre sărbătorile legale ar conduce la un număr mai mare de ore de muncă, ceea ce, teoretic, ar putea duce la o creștere a producției economice. Companiile ar avea mai mult timp pentru a produce și vinde bunuri și servicii, ceea ce ar putea spori profiturile acestora. Impactul ar fi resimțit mai ales în sectoarele industriale și de servicii, unde capacitatea de producție este un factor cheie în determinarea performanței economice.
Un alt argument adus de Schnitzer este că eliminarea unei sărbători legale ar avea beneficii semnificative pentru finanțele publice. Un număr mai mare de zile lucrătoare ar însemna venituri mai mari pentru angajați, ceea ce ar crește încasările din impozitul pe salarii. În același timp, firmele ar putea obține profituri mai mari, ceea ce s-ar traduce prin impozite corporative mai consistente.
Când pică Paștele în 2025. Câte zile libere vor avea angajații și când începe vacanța elevilor
De asemenea, un program de lucru prelungit în industrii precum comerțul cu amănuntul și restaurantele ar putea duce la o creștere a consumului. Mai multe ore lucrate ar putea însemna mai multe cumpărături și mai mulți clienți în restaurante și cafenele, ceea ce ar contribui la majorarea veniturilor din TVA.
Un studiu realizat de Institutul Economic German estimează că o singură zi lucrătoare suplimentară ar putea aduce economiei germane aproximativ opt miliarde de euro. Cu toate acestea, specialiștii subliniază că acest calcul nu este exact, întrucât nu toate sectoarele economiei ar beneficia în mod egal de această schimbare. În funcție de industria afectată și de perioada anului, veniturile generate ar putea varia considerabil.
Propunerea Monikăi Schnitzer a fost întâmpinată cu opoziție puternică din partea sindicatelor și a reprezentanților angajaților. Confederația Germană a Sindicatelor (DGB) și Asociația Angajaților Germani (VdA) susțin că eliminarea unei sărbători legale ar duce la creșterea volumului de muncă, ceea ce ar putea agrava nivelul de stres al angajaților.
„Într-o perioadă în care mulți oameni se confruntă deja cu suprasolicitarea profesională, eliminarea unei sărbători nu ar însemna prosperitate mai mare, ci o calitate a vieții mai scăzută”, avertizează reprezentanții DGB.
Și antreprenorul Carsten Maschmeyer s-a pronunțat împotriva ideii, afirmând că Germania ar trebui să se concentreze mai degrabă pe optimizarea proceselor de muncă și pe inovație, decât pe creșterea numărului de ore lucrate.
În Germania, unde echilibrul dintre viața profesională și cea personală este considerat esențial, eliminarea unei sărbători legale ar putea genera nemulțumire socială și o creștere a problemelor de sănătate asociate cu stresul și oboseala.
Aceste efecte ar fi resimțite în special în domenii unde personalul este deja suprasolicitat, precum sănătatea și educația. Eliminarea unei zile libere ar putea agrava condițiile de muncă pentru asistenții medicali, profesorii și angajații din servicii sociale, unde oricum există un deficit de personal.
Un alt obstacol major în aplicarea acestei măsuri este structura federală a Germaniei. Spre deosebire de Danemarca, unde sărbătorile legale sunt stabilite la nivel național, în Germania fiecare land are propriul număr de zile libere. Astfel, implementarea unei asemenea măsuri la nivel federal ar fi extrem de dificilă, iar efectele economice ar varia semnificativ între diferite regiuni ale țării.
Paştele este o sărbătoare a cărei dată este variabilă şi în jurul căreia sunt fixate alte sărbători, precum Rusaliile. Regula după care se calculează ziua exactă a fost stabilită la Sinodul Ecumenic de la Niceea, în 325 e.n. Astfel, Paştele Ortodox este sărbătorit, în fiecare an, în duminica imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.
Anul acesta Paştele ortodox şi Paştele catolic pică în aceeaşi zi, respectiv duminică, 20 aprilie. Cu această ocazie, angajații din România vor beneficia de zile libere legal, începând de vineri, 18 aprilie 2025.
De Paște, românii vor avea liber în ziua de vineri, 18 aprilie, când este Vinerea Mare, în zilele de weekend (19 și respectiv 20 aprilie, duminică, ziua Paștelui), dar și luni, 21 aprilie 2025, a doua zi de Paște.
Citește și: POSTUL PAȘTELUI 2025. Ce alimente se mânâncă și când e dezlegare la pește. Este cel mai greu post din an
Practic, angajații vor avea o minivacanță de 4 zile, cu tot cu weekend.
În această perioadă și școlile vor fi închise. Toți elevii vor intra în vacanţa de Paşte de vineri 18 aprilie 2025. Doar că vacanţa elevilor ţine până duminică, 27 aprilie 2025, urmând ca din 28 aprilie 2025 să revină la școală pentru ultimul modul de cursuri din anul şcolar 2024-2025.