În România, acest flagel a găsit un teren fertil, favorizat pe de o parte de nivelul ridicat de cunoştinţe informatice din învăţământ, iar pe de altă parte de numărul mare de tineri care nu îşi găsesc locuri de muncă la finalul studiilor şi sunt seduşi de şansa de a se îmbogăţi rapid.
Fraudele cele mai dese sunt falsele licitaţii pe Internet, al căror succes depinde de credulitatea victimelor, subliniază Spiridon.
O altă fraudă curentă este cea de tip phishing, care permite obţinerea numerelor de cărţi de credit prin înşelarea victimelor, care sunt făcute să creadă că se află pe site-ul unei bănci sau al unui magazin online.
„Sunt fără îndoială mai mulţi români care comit fraude online cu cărţi de credit decât alţi cetăţeni din această parte a Europei”, fără a se putea însă „stabili un clasament”, a afirmat Spiridon.
„Criminalitatea cibernetică dispune de reţele foarte specializate care se compun şi se recompun în mod dinamic şi au o capacitate extraordinară de adaptare”, a declarat într-un interviu pentru AFP un specialist al Serviciului Român de Informaţii (SRI), care a solicitat anonimatul.
„Provocarea constă în a înţelege ce au făcut delincvenţii pentru a şti ce vor face ulterior”, a adăugat el.
Pentru a câştiga această „competiţie” este indispensabilă participarea regulată la formări care se bazează adesea pe experienţa dobândită în urma operaţiunilor de anihilare, pentru că nu există un manual, a subliniat acest expert.
De mai mulţi ani, autorităţile române cooperează strâns cu poliţia federală americană, atât la formare cât şi la anchete, după cum a subliniat directorul FBI Robert Mueller, în cursul unei vizite recente la Bucureşti.
O echipă de intervenţie comună formată din agenţi români şi ai FBI a fost creată la Bucureşti pentru a urmări infractorii cibernetici.
Interesul Statelor Unite pentru formarea experţilor români este mare, având în vedere că peste 80 la sută dintre fraudele informatice comise din România vizează cetăţeni sau companii americane, potrivit poliţiei.
Pierderile suferite de acestea din urmă se ridică la un miliard de dolari pe an, subliniază ambasada Statelor Unite la Bucureşti.
În pofida succeselor obţinute în ultimii ani, cu peste 820 de cazuri trimise în tribunale în 2010, continuă să existe obstacole. Legislaţia nu este adaptată, iar pedepsele pronunţate sunt puţin disuasive. În plus, potrivit expertului SRI, „există fără îndoială o puternică ingerinţă a crimei organizate în justiţie”.
Biroul FBI de pe lângă ambasada americană deplânge „durata lungă a proceselor, care pot dura mai mulţi ani, pedepsele prea uşoare şi faptul că autorii fraudelor păstrează adesea rezultatul activităţilor lor ilegale”.