Fenomen astronomic rar pe 8 martie. Se poate observa cu instrumente obişnuite

Jupiter este a cincea planetă de la Soare, are diametrul de 11 ori mai mare decât cel al Pământului, o masă de 318 ori mai mare și volumul de 1.300 ori mai mare. Marți, 8 martie, această planetă se va afla la „doar” 664 de milioane de kilometri de Terra, oferindu-le pasionaților de astronomie ocazia de a o observa în detaliu chiar și prin intermediul unor telescoape de cameră.

Marți seară, Jupiter va răsări la estul boltei cerești și va străluci cu o intensitate de trei ori mai mare decât Sirius, cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopții. Uriașa planetă gazoasă va putea fi urmărită pe parcursul întregii nopți, descriind un arc de cerc pe cer de la est la vest, unde urmează să dispară vederii odată cu zorii zilei de 9 martie.

Astfel de momente de apropiere maximă între Pământ și Jupiter se produc o dată la fiecare 13 luni, atunci când Terra se interpune perfect între Jupiter și Soare. Astronomii numesc aceste evenimente „opoziții ale lui Jupiter” pentru că planeta gazoasă și Soarele se află în locuri opuse pe cer.

În cursul unei astfel de opoziții jupiteriene, planeta poate fi observată în detaliu cu mijloace optice minime, iar NASA ne asigură că avem ce vedea, pornind de la Marea Pată Roșie, localizată în emisfera sudică a giganticei planete, o furtună uriașă, veche de mai multe secole și cu diametrul mai mare decât al planetei noastre și până la cele patru luni „galileene” ale lui Jupiter. Sateliții galileeni sunt cei patru sateliți naturali ai lui Jupiter descoperiți de Galileo Galilei în 1610. Aceștia sunt cei mai mari sateliți ai lui Jupiter. Trei dintre ei au fost denumiți în cinstea iubitelor lui Zeus (Io, Europa și Callisto), iar cel de-al patrulea în cinstea lui Ganymede, paharnicul zeilor olimpieni.

Alte articole

NASA trage un semnal de alarmă! Un asteroid mai mare decât Westminster Abbey se apropie de Pământ

Horoscop special: Marele Benefic Jupiter se aliniază cu întunecatul Pluto retrograd în 5 iunie 2024. Două ZODII trec prin TRANSFORMĂRI uluitoare!

Acești sateliți sunt niște lumi active. Io este o lume dominată de procese vulcanice, Europa este un satelit înghețat, care dispune însă de un uriaș ocean sub calota de gheață, iar oamenii de știință speră că în acest ocean să existe forme de viață extraterestră, Callisto are suprafața presărată cu numeroase cratere, iar Ganymede este singurul satelit planetar din sistemul nostru solar care are o magnetosferă.

NASA va aduna noi informații despre cea mai mare planetă a sistemului solar și despre cei 67 de sateliți cunoscuți ai acestei planete începând cu luna iulie a acestui an când sonda Juno, lansată la 5 august 2011, va ajunge la destinație. Obiectivele acestei misiuni sunt înțelegerea originilor și evoluției lui Jupiter, căutarea unui eventual nucleu solid al acestei planete gazoase, cartografierea câmpului său magnetic, evaluarea cantității de apă și amoniac din straturile superioare ale atmosferei joviene dar și observarea aurorelor produse în atmosfera densă a uriașei planete.

Un alt eveniment astronomic care se produce la început de primăvară este eclipsa totală de Soare din 9 martie. Această eclipsă poate fi observată pe cerul Asiei și este cea de-a 10-a eclipsă totală din cursul secolului XXI. Eclipsa va începe în Oceanul Indian și apoi va trece la sud de Sumatra, cât și la sud de Borneo, după care va înainta prin centrul insulei Sulawesi, pentru a continua peste insulele Arhipelagului Indonezian, după care va fi vizibilă doar deasupra Pacificului.