Apa din Marea Neagră are o culoare brun-roșcată, de câteva zile, conform mai multor imagini publicate pe rețelele de socializare. Acest lucru i-a speriat pe constănțeni, însă specialiștii au ținut să clarifice că nu este vorba decât de un fenomen natural.
Specialistul Adrian Bîlbă, de profesie biolog, a explicat după ce a analizat microscopic mai multe probe de apă luate din Portul Tomis, că apa roșie nu este un motiv de îngrijorare și este datorată unei microalge brune, un Dinoflagelat din genul Lingulodinium, care este rezistentă la schimbările de mediu, în special de salinitate, conform Agerpres.
De asemenea, această microalgă, este capabilă, în anumite condiții, de a secreta o biotoxină, care este periculoasă doar dacă se acumulează în corpul moluștelor filtratoare (midii, în cazul nostru).
„S-au alertat pescarii, curioşii, televiziunile, de prezenţa unui val de apă brun-roşcată la Marea Neagră, în Portul Tomis în special, acolo unde am recoltat o anumită cantitate, am centrifugat-o, în urma centrifugării a rezultat un sediment (…), a rezultat o structură de formaţiuni ce populează această apă, nişte alge brune care au fost identificate de biologii de la INCDM (…). Nu este o poluare cu vreun chimical sau vreun sediment de orice fel, ci sunt nişte alge brune.”, a explicat biologul pe pagina sa de Facebook.
„Unii se îngrijorează pentru că din specia lor există variante şi situaţii în care devin toxice, adică produc o biotoxină. Ele sunt potenţial dintr-o subspecie toxică care şi ea la rândul ei este potenţial toxigenă, iar substanţele, toxinele acumulate nu au ele în sine un risc pentru om în diluţia marină. Deci putem înota, putem atinge, ne putem juca cu apa mării fără probleme”, a adăugat specialistul Adrian Bîlbă.
Biologul sfătuiește oamenii să nu recolteze scoici din zonele unde se află concentrații mari de alge brune, deoarece pot deveni toxice pentru aceștia.
Citește și : Câți bani se duc la stat dintr-un salariu de 8.000 de lei. Taxele uriașe care trebuie plătite lună de lună
„Dacă scoicile care filtrează această algă, şi filtrează câţiva litri pe zi, ajung să încorporeze o cantitate mai mare de toxine, atunci aceste scoici pot deveni toxigene pentru noi. Pentru asta există un institut special la Bucureşti, de igienă şi sănătate publică veterinară, care urmăreşte acest risc, aceste potenţial situaţii de toxigene. Cum spuneam este o algă brună, dintr-o specie potenţial toxică, la rândul ei nu întotdeauna toxică ci în anumite condiţii, iar toxina trebuie să se acumuleze în corpul bivalvelor. Aşa că se menţine restricţia generală de a nu recolta scoici din port, acolo unde există o concentraţie mare a acestor alge. Şi, în general, în port sunt concentraţii de tot ce înseamnă poluanţi chimici sau biologici.”, mai precizează Adrian Bîlbă