Un front polar şi temperaturi scăzute va traversa România și va fi însoțit de averse și intensificări temporare ale vântului, cu rafale de până la 40 – 60 km/h.
Deplasarea frontului va fi rapidă, de aceea ploile vor dura destul de puțin. Totuși, pe spații restrânse din Crișana, Maramureș, estul Transilvaniei, Oltenia și Moldova, cantitățile de apă pot atinge până la 15 – 20 l/mp. Și în Capitală vor fi posibile câteva ploi slabe în timpul nopții și dimineața devreme.
Meteorologul Administrației Naționale de Meteorologie, Meda Andrei, a precizat, pentru DCNews, că abaterea termică a lunii octombrie este de 3,6 grade. ”Ar trebui să avem temperaturi cuprinse între 14 și 20 de grade. În multe zile, am avut valori peste 25 de grade” spune meteorologul. Aceasta adaugă: ”Când înregistrezi temperaturi cu 10, chiar 15 grade mai mult decât ceea ce ar trebui să fie în mod normal, este un semnal de alarmă că atmosfera începe să se schimbe și că încălzirea globală se resimte peste tot”. ”Cu cât este mai caldă atmosfera, și furtunile sunt mai violente” a mai spus meteorologul Meda Andrei.
Ninge la Braşov de Crăciun. Meteorologii AccuWeather anunţă strat de zăpadă consistent în Poiană
În plus, conform acesteia, am avut situații în care inclusiv noaptea am înregistrat temperaturi care ar fi trebuit să fie maximul termic al zilei. ”Temperaturile de peste noapte, în multe intervale de timp, au fost cam cât ar fi trebuit să fie temperaturile maxime (în timpul zilei n.r.). Deci noaptea am înregistrat, în unele intervale, cam ce este normal să fie în octombrie în cursul zilei”.
Cu privire la precipitații, ”am înregistrat cam jumătate din cât ar fi trebuit să fie, ceea ce a dus la o secetă extremă în sud și-n est”. Pe de altă parte, în centru, vest, nord, au fost ploi și urmează să vină o altă perioadă cu ploi. Va ploua și-n sud, dar trecător și-n cantități reduse: ”Vor fi destul de slabe, chiar 10 – 15 l/mp”.
Iarna a sosit ieri în unele zone din Munții Alpi. Zonele de la altitudini înalte, de peste 1800 de metri, au fost acoperite de un strat consistent de zăpadă. Până la sfârșitul săptămânii, sunt așteptate cantități destul de mari de zăpadă în Alpi.
În noaptea de marți spre miercuri ninsorile au coborât până la aproximativ 1800 de metri în unele părți ale Alpilor. În stațiunea de schi Kühtai, în Austria, la vest de Innsbruck, s-au acumulat aproximativ 10 cemtimetri de zăpadă.
Peisajul a devenit hivernal și în unele părți ale Elveției. În Arosa, stratul de zăpadă a ajuns chiar și la 20 de centimetri grosime. La altitudini de peste 2.500 de metri, a căzut și mai multă zăpadă proaspătă.
În stațiunea austriacă de schi Kühtai, aflată la 2020 de metri altitudine, peisajul a devenit alb.Pe ghețarul Pitztal există deja 41 de centimetri de zăpadă. Luni după-amiază, acolo precipitațiile încă erau sub formă de ploaie, dar spre seară s-au transformat în ninsoare după trecerea unui front rece. Un strat gros de zăpadă a căzut, de asemenea, în Pasul Stelvio din Italia.
Potrivit modelelor meteorologice, de joi până sâmbătă sunt așteptați în Alpi încă 40 – 80 de centimetri de zăpadă proaspătă. În unele locuri, zăpada proaspătă ar putea depăși chiar și un metru. Vineri, linia zăpezii va coborî până la 1.100 de metri, pe măsură ce va pătrunde o masă de aer rece dinspre nord.
Prognoza de pe harta radar meteo indică mai multe ninsori în Alpi în următoarele zile.În sud-estul Alpilor, vor fi din nou cantități mai mari de precipitații, de 100 sau poate chiar 200 l/mp, așa cum arată harta radar meteo interactivă. Pentru că aici este mai cald, limita zăpezii este mai înaltă, iar riscul de inundații și alunecări de teren va crește.
Secetă puternică în România
Suprafețe întinse din sudul și estul României se confruntă în prezent cu secetă severă, care a afectat producțiile agricole și ar putea compromite culturile de toamnă. Vă prezentăm pe larg care sunt cauzele acestui fenomen.
Conform Observatorul European pentru Secetă, care se bazează pe o varietate de date satelitare și observații, seceta afectează zone extinse din România, iar unele locuri din estul și sudul țării se află sub alertă de secetă puternică.
În acest an, seceta deja a redus considerabil producțiile agricole din zeci de județe. Spre deosebire de alți ani, situația nu s-a îmbunătățit nici în prima parte a toamnei. Solul foarte uscat nu permite germinația semințelor, iar unii fermieri se tem că și culturile de toamnă ar putea fi compromise.
Seceta este o extremă climatică ce se caracterizează printr-un deficit persistent de umiditate, care afectează echilibrul hidrologic dintr-o anumită regiune. De cele mai multe ori, precipitații insuficiente sunt cauza principală a acestui deficit.
Nu doar cantitatea de precipitații este importantă, ci și cât de des a plouat într-o anumită perioadă. Câteva averse de vară pot să aibă un efect pozitiv foarte limitat, dacă sunt urmate de săptămâni în șir cu vreme caldă și uscată.
Zăpada are un rol important în bilanțul hidrologic.În sezonul rece este importantă și forma precipitațiilor. Zăpada are un rol important în reglarea umidității solului, iar lipsa acesteia poate să agraveze considerabil deficitul de apă din sol, care este expus vânturilor reci și uscate de iarnă.
La București, cantitatea de ploaie din ultimele șase luni nu a atins nici măcar jumătate din cea normală.
Vreme a fost prea caldă
Pe lângă precipitații, și temperatura are un rol foarte important, deoarece influențează în mod direct procesul de evapotranspirație. Atunci când temperaturile sunt ridicate, se evaporă o cantitate mult mai mare de apă comparativ cu perioadele răcoroase.
Buletin climatic: Vara 2023 în România
Temperaturile din timpul verii au fost mult peste medie, iar toamna a început în aceeași notă. Luna septembrie a fost una dintre cele mai calde înregistrate vreodată, iar octombrie are o anomalie de temperatură de până la 3 – 4 grade în unele zone din sudul și estul țării.
Bineînțeles, atât lipsa precipitațiilor, cât și temperaturile prea ridicate, sunt rezultatul circulației atmosferice. În ultimele luni, au persistat anumite tipare de circulație care au adus o vreme caldă și uscată, dar și intervale cu vânt. Toate acestea au amplificat considerabil seceta din acest an.
Chiar dacă în ultimul timp există tendința de a considera schimbările climatice drept cauză a oricărui fenomen extrem, impactul acestora se manifestă mai degrabă prin creșterea intensității sau frecvenței anumitor fenomene.
E posibil ca seceta din acest an să se fi produs și în lipsa schimbărilor climatice, dar cu siguranță nu ar fi fost atât de puternică în regiunile afectate, pentru că temperaturile nu ar fi fost atât de ridicate.
Scenariile climatice indică un risc mai mare de secetă în următoarele decenii în România, deci astfel de situații vor deveni și mai frecvente în viitor.
Din păcate, seceta continuă în regiunile afectate, iar vremea se va menține mai caldă decât ar fi normal. Totuși, activitatea ciclonică din vestul Europei va afecta și țara noastră, iar șansele de ploaie cresc în următoarea perioadă, chiar dacă nu sunt așteptate cantități foarte mari, scrie meteoradar.ro.
Puteți vedea unde va ploua în următoarele zile pe harta radar meteo interactivă, care poate fi accesată din aplicație sau de pe website. Tot în aplicație găsiți și tendința vremii pe 14 zile pentru localitatea voastră.