Constantin Enceanu i-a dedicat melodia ”Petre al nostru nu mai cântă” regretatului artist mehedinţean, dispărut prematur dintre noi. Filmările au avut loc în luna martie, iar în timpul acestora au avut loc mai multe întâmplări stranii. Versurile melodiei sunt scrise de Constantin Enceanu care, însă, recunoaşte că nu le poate câmnta live pentru că se îneacă cu lacrimile.
”Clipul e terminat de vreo trei săptămâni dar am așteptat special Săptămâna Patimilor pentru că este perioada în care ne aducem aminte de cei plecați în lumea fără dor. Parcă mai mult că oricând vrem să le aprindem o lumânare, să le aducem un omagiu și să ne amintim de ei. Așa am gândit videoclipul, am parcurs întreaga viață a lui Mîţu, am plecat din satul natal unde el cutreieră dealurile, am filmat Podul lui Dumnezeu de care vorbea cu multă dragoste, Biserica din sat.
Am filmat la morile de apă, la intrare în Isverna. Era o zi de primăvară, soare cu dinți, destul de frig. De trei ori am înregistrat piesa aici și de fiecare dată, la ultima strofă, s-a auzit un vuiet, se mișcau frunzele… am și zis: parcă Petre ne da un semn. Am zis că prima oară a fost o întâmplare, însă, a două oară la fel, a treia oară la fel… de fiecare dată, pe ultima strofă se producea acest vuiet, zgomot al pădurii. Recunosc că, la un moment dat, mi s-a făcut pielea de găănă. Totuși, sufletul lui e aici, pe lângă noi, ne urmărește. I-am zis și cameramanului că ceva nu e în regulă”, a declarat Constantin Enceanu pentru Star Popular.
Citeste si Constantin Enceanu, la un pas de divorţ. Artistul a confirmat: „Este crucea mea de la Dumnezeu!”
Filmările au continuat la cimitirul Ungureni din Craiova, unde regretatul artist îşi doarme somnul de veci. Aici aveau să se întâmple alte lucruri inexplicabile care l-au pus pe gânduri pe Constantin Enceanu.
”Am vrut să închei videoclipul la mormânt, să-i aprind o lumânare, să pot să-i spun în gând: Petre, îmi pare rău de tot ce ți s-a întâmplat, sper să te bucure că această melodie e tot ceea ce a însemnat între noi că prieteni. Am pus tot sufletul și cred că se simte acest lucru. De fiecare dată, la a două strofă trebuia să opresc pentru că îmi dădeau lacrimile. Nici acum nu pot s-o cânt live, îmi dau lacrimile, nu pot să mă stăpânesc. Și acolo am înregistrat de vreo 10 ori pentru că nu ne ieșea, se stingea lumânarea. Parcă era ceva, un semn”, a dezvălui Constantin Enceanu pentru sursa citată.
Citeste si Cea mai mare dorinţă a lui Constantin Enceanu. Artistul are o mare teamă: „Aşa aş vrea să mor”