După 34 de ani de democrație și 17 ani de la aderarea în UE, România a oprit aproape definitiv fenomenul emigrației.
Îmbunătățirea nivelului de trai și creșterea veniturilor sunt printre principalele motive pentru care Group numărul românilor care preferă joburi în occident este într-o scădere masivă, ponderea lor ajungând la 8%.
Este rezultatul unei tranziții lungi, nelipsită de crize si sacrificii. Astfel că în 2024 putem spune despre România că este un stat european din mai toate punctele de vedere: politici publice îndreptate spre siguranță socială, stabilitate economică și salarii decente, o continuă aliniere la standardele occidentale Cele mai mari progrese, statistic vorbind, s-au făcut în timpul guvernărilor social democrate.
Guvernul Ciolacu a urcat avuția netă medie a românilor la 17.000 de euro
Creșterile de salarii au generat oprirea migrației românilor către vest, aceștia preferând din ce în ce mai mult să muncească acasă. Diferența de bani câștigați în plus este mult mai mică decât în urmă cu 15-20 de ani, iar aceasta se cheltuie oricum pe necesarul de cazare și trai, prețurile din occident fiind mult mai ridicate. Spre exemplu, o ferma din Arad își plătește angajații chiar și cu 15 mii de lei pe lună, iar patronul declară că “și așa nu sunt foarte mulți bani”.
Efectul creșterii de venituri asupra emigrației
Conform unui studiu al Boston Consulting Group (BCG), numărul românilor care preferă joburi în occident este într-o scădere masivă, ponderea lor ajungând la 8% în prezent, față de 13% în 2020 și 22% în 2018. De asemenea, de la începutul verii doar 1,4% din totalul celor care și-au căutat un loc de muncă au mers către ofertele din străinătate.
Ana Călugăru, reprezentant al unei platforme de recrutare, citată de Pro TV, susține că ”Un lucrător în depozit, în Olanda, poate câștiga aproximativ 1800 de euro plus beneficii, un șofer de tir poate câștiga de la 2.500 de euro, și dacă vorbim de turism și horeca, salariile pot porni de la 1000 de euro net pentru ospătar, chelner, și pot ajunge până la 4 mii de euro. Salariile sunt în unele cazuri și de 3-4 ori mai mari decât în România. Salariile trebuie corelate și la un cost de viață mai crescut”.
Din creșterea înregistrată la nivelul salariului minim brut în ultimii 10 ani, de 363%, 84% din aceasta creștere a fost asumata de guverne PSD. Astfel, salariul minim brut a ajuns de la 800 lei, cât era în urmă cu un deceniu, la 3.700 lei în prezent (+2900 lei creștere).
Doar în ultimele 9 luni, măririle aduse de Guvernul Ciolacu salariului minim brut pe țară au fost de 700 de lei: în octombrie 2023 guvernul a crescut salariul minim brut de la 3.000 la 3.300 lei, iar după 1 iulie, de la 3.300 la 3.700 lei.
Iar raportat la inflație, creșterea reală a salariului minim net a fost de 157% pentru ultima decadă. Această creștere s-a înregistrat, conform INS, în ultimii 10 ani în ciuda majorării prețurilor cu o medie de 53,26%.
O declarație mai puțin obișnuită a unui angajator din România vine de la directorul Combinatului Agroindustrial Curtici, Dimitrie Muscă. Acesta a spus ca oferă 15.000 lei în mână lucrătorilor de pe combinele sale și “chiar și așa, nu sunt foarte mulți bani”.
„Salariul este de 600 de lei pe zi bani în mână, înmulțit cu 25 de zile face aproximativ 15.000 de lei pe lună în mână, pe stat de plată, pentru cei care lucrează pe combină. Chiar și așa, nu sunt foarte mulți bani, pentru că ei lucrează două schimburi pe zi, vin dimineața la ora 06:30 la lucru, își pregătesc combina, iar la 08:30 ies în câmp și stau până seara la ora 22:00. Noi avem și producții record în acest an, deosebit de rentabile, astfel că oamenii își merită banii. La grâu, am avut o producție de 9.320 de kilograme la hectar, pe o suprafață de 1.740 de hectare”, a spus fermierul.
Totodată, lucrătorii săi primesc salarii și în afara sezonului agricol, între 5.000 și 6.000 de lei pe lună. În plus, aceștia primesc 2 mese pe zi, apă minerală și cafea.
„Eu consider că trebuie să fim corecți cu muncitorii, să aducem oamenii acasă din străinătate”, a mai spus fermierul.