O găleată are capacitatea de 7 kilograme de fructe, iar un culegător harnic poate culege între 45 și 50 de găleți pe zi, fără prea mult efort. Nicu, unul dintre culegătorii care lucrează în această livadă, a relatat că el și soția sa reușesc să câștige împreună 1.000 de lei pe zi, fiind foarte mulțumiți de această sumă.
„Culeg cu soția mea împreună câte 90-100 de găleți pe zi. Duc acasă până în 1.000 de lei zilnic. Și în România se câștigă foarte bine. În străinătate am lucrat 12 ani, dar era mai greu ca aici. Câștigam 35 de euro pe zi, aici 100 de euro pe zi. Așa era munca plătită în Grecia când lucram acolo. Le spun tuturor care lucrează afară să se întoarcă în România că e mai bine de 1.000 de ori. Acolo ești sclav. Aici ești respectat. Am 40 de ani și de 7 ani nu mai plec la muncă în afară”, a declarat Nicu, potrivit Vremeanoua.
Un alt tânăr, recent întors acasă, confirmă această tendință, afirmând că nu mai dorește să plece în străinătate pentru muncă: „Aici câștigăm la fel, ce rost are?”.
Acesta culege aproximativ 40 de găleți pe zi, în timp ce soția sa reușește să culeagă între 20 și 30 de găleți. Mulțumit de câștigurile obținute, tânărul preferă să rămână în România, unde simte că este acasă și unde se bucură de condiții de muncă mai bune.
Patronul livezii, deținătorul a 30 de hectare de cireși în comuna Stănilești, este mulțumit atât de recoltă, cât și de oamenii care muncesc la el.
„De oamenii din livadă sunt foarte mulțumit. Culeg cu spor și își dau interesul. Am cam 90-100 de oameni pe zi, mulți din Vetrișoaia”, a declarat acesta.
Cireșele mari, cunoscute local sub denumirea de hultoane, sunt vândute cu 8 lei/kg direct din fermă, dar comercianții le revând la prețuri semnificativ mai mari în piețe, ajungând la 15-20 de lei/kg.
„De la noi din fermă cireșele se vând cu 8 lei/kg, dar nu prea avem clienți. Nu mai merg cireșele la piață ca în trecut. Vin și cumpără câte 300 de kilograme pe zi. Când îi întrebi de ce așa puțin, spun că nu mai este forță de cumpărare la români. Noi le mai dăm la industrie sau în rețelele de hipermarketuri”, a explicat fermierul.
Această poveste ilustrează că agricultura românească poate oferi oportunități financiare substanțiale, mai ales în contextul în care muncitorii aleg să rămână acasă, unde se simt respectați și bine remunerați pentru munca lor.