Fermierii români, furioşi după ordinul ANPC care le trasează noi obligaţii: „Eram doctori de alergii, acum suntem hoţi”

Regulile pe care ar urma să le respecte inclusiv micii producători agro-alimentari se referă la etichetarea cât mai clară a produselor, în special, a legumelor și a fructelor și a fost „inspirat” de rezultatele dezastruoase ale controalelor pe care le-au făcut inspectorii ANPC pentru verificarea calității produselor alimentare.

Astfel, etichetele pentru vânzarea produselor în piețe trebuie să conțină: denumire produs şi categoria de calitate; specie sau soi, țara de origine; denumire producător / ambalator / expeditor; componentele alergene, calibrul, dacă este cazul. Informațiile menționate mai sus pot fi și în alte limbi de circulație internațională, însă, obligatoriu în limba română.

Prin urmare, laptele, produsele lactate, carnea, produsele din carne, peștele, ouăle, vinul trebuie să fie comercializate în structuri de vânzare special amenajate, dotate astfel încât să fie asigurate normele de igienă și de depozitare stabilite de producător.

Fiind un Ordin pus în dezbatere publică, propunerile și observațiile pot fi trimise la ANPC, până la 25 mai, anul acesta. Forma finală a acestuia va intra în vigoare în 30 de zile de la publicarea Monitorului Oficial.

Alte articole

BCR amendată drastic de ANPC. Motivul pentru care a fost sancţionată şi prima reacţie a băncii

Anul 2025 aduce și vești bune. Bani de la stat pentru o categorie de români! Cine îi poate primi și în ce condiții

Adrian Chifu, un mic producător agroalimentar de lângă București, este revoltat din cauza noilor reguli pentru etichetarea produselor. El susține că statul ar trebui să nu-i mai considere „hoți”, în sensul în care îi suspectează de produse falsificate, ci ar trebui să combată specula prin alte metode.

Citeşte şi: Scandalul cu magiunul de Topoloveni aduce ieftiniri în masă! Guvernul vrea să plafoneze adaosul comercial la toate produsele româneşti

„Ne-au pus tot felul de condiții, de-a lungul anilor. Asta cu alergenii a fost o mare prostie, de acum trei ani. Păi, noi suntem doctori? Eu știu așa, ca țăran simplu, dar corect. Dacă ești alergic, mai cumperi produsul la care ești alergic? Dacă nu știi că ești alergic, e de vină țăranul de la care ai cumpărat ouă, polen, căpșuni sau altă minune? Eram doctori de alergii. Acum suntem hoți! Specula se combate altfel. Ei (n. r. autoritățile) lasă să vândă produsele contrafăcute, aduse de prin cine știe ce țări, apoi, dă vina pe noi, care cu greu plătim taxa pentru tarabe, pentru certificate. Că avem pesticide, că avem nu știu ce produs fără etichetă. Omul s-a săturat de magazine cu marfă proastă și scumpă, vrea piețe, vrea marfă din grădină. Nu e ușor să faci agricultură în ziua de azi. Normal că înseamnă mai mulți bani, schimba etichete, informează-te, aplică etichete. Poate ne și arată cum ar trebui să fie”, a declarat, pentru Ziare.com, agricultorul mai sus menționat.

Mariana Neacșu, alt producător agricol, care a beneficiat inclusiv de fonduri europene pentru dezvoltarea culturilor agricole, susține că aceste reguli se pot aplica în cazul celor care comercializează multă marfă.

Ea menționează că va face propuneri la ANPC, pentru a le ușura activitatea.

„Pentru mine, la acest moment, când am reușit să mă dezvolt cu multă muncă nu e efort prea mare financiar respectarea acestor reguli de etichetare. Mai degrabă, informarea costă. Trebuie să lucrezi cu specialiști și nu aș fi știut de acest ordin, dacă nu îmi luați interviul. Am să fac propunere la ANPC, să nu se aplice celor care vând 2-3 borcane de dulceață și câteva piersici din livadă. Sunt mai corecți decât mulți alți comercianți”, a precizat Mariana Neacșu, care produce și comercializează fructe și legume în toată țara, cu precădere în sudul țării.

Consultat de sursa citată cu privire la noile reguli pentru vânzarea fructelor și legumelor în piețe, Decebal Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc, a menționat că sunt reguli corecte, poate ceva mai „drastice” pentru micii producători, însă, necesare pentru siguranța alimentară.

Citeşte şi: Cartofii noi au început să apară pe piețele din România. Cât costă un kilogram în supermarketuri. Prețurile nu sunt la îndemâna oricui

„Sănătatea este importantă. Măsura pentru fructe și legume este corectă, tocmai ca să nu se asocieze imaginea țăranului român cu cei care vând produse contrafăcute, care nu sunt din țara noastră, dar pun eticheta că sunt din România”, ne-a explicat Decebal Pădure, în calitate de președinte al Asociației pentru Promovarea Alimentului Românesc.

De asemenea, Ionel Arion, președintele Federației PRO AGRO, consideră că a venit timpul unor reguli cât mai clare în ceea ce privește comerțul produselor alimentare.

„Nu cred că va afecta foarte mult activitatea producătorului. Trebuie să înțelegem că nu mai putem să vindem la colț de stradă în orice mod, ci trebuie să ne aliniem comerțului modern, care să ofere siguranță alimentară, pentru că înainte de orice suntem consumatori. Din păcate, ne confruntăm cu frauda alimentară și sunt multe produse contrafăcute, cum ar fi mierea. Se comercializează trestie de zahăr din Ucraina sau din Vietnam, e doar un exemplu. Costuri mai mari pentru etichetare, nu cred că presupune. Poate că vor fi unele probleme, dar în mod punctual, nu general. Producătorii au eticheta imprimată, trebuie doar să conțină aceste infirmații care asigură calitatea si siguranța alimentară”, a menționat, pentru ziare.com, Ionel Arion, președintele Federației PRO AGRO.

Din conținutul ordinului pus în dezbatere de ANPC, reiese că informațiile privind produsul comercializat menționate mai sus pot fi afișate prin orice material informativ, ceea ce rezultă că nu este exclus „scrisul de mână”.

„Este important ca, după caz, produsele ce se comercializează să aibă înscrise pe ambalaj (produse preambalate) sau pe eticheta de preț, precum si în orice material informativ, după denumirea fiecărui/fiecărei produs alimentar/băuturi (produse comercializate în vrac), componentele cu efecte alergene”, se arată în Ordinul pus în dezbatere publică de ANPC.

Citeşte şi: Centralele de apartament devin istorie, încălzirea revine „la pauşal”. Cine va mai putea deţine centrală proprie, explicaţii din Senat