În 2013, o echipă de arheologi de la Centrul polonez pentru arheologie mediteraneeană a descoperit o duzină de fragmente de capete din ceramică, despre care au afirmat că datează din urmă cu 2.400 de ani, în ceea ce pare a fi o groapă de gunoi antică și în care se mai găseau fragmente de oale, oase de animale arse și rămășițe de struguri, măsline și năut.
Oamenii de știință au reușit acum să asambleze fragmentele în cel puțin patru capete separate.
Cel mai bine păstrat cap din ceramică are o înălțime de circa 24 centimetre și o lățime de circa 15 cm. Este decorată cu vopsea roșie și include reprezentarea unei coafuri care este specifică celei purtate de femeile grece, a scris arheologul Mariusz Gwiazda în Zeitschrift für Orient-Archäologie (Jurnalul de arheologie orientală). Unul dintre celelalte capete din ceramică are dimensiuni similare. Din celelalte două reprezentări au supraviețuit doar fragmente mici.
Cele trei găuri mici din partea de sus a capului bine păstrat au fost probabil folosite pentru atârnarea acestuia pe un zid, a scris Gwiazda. El a notat că o serie de amprente, care ar putea fi cele ale artistului, au fost descoperite pe suprafața ceramică.
Cele patru obiecte decorative au fost probabil „aruncate atunci când pereții pe care erau prezentate au fost redecorați sau reconstruiți”, a mai spus Gwiazda, precizând că figurinele de ceramică este posibil să fi fost utilizate ca decorațiuni o lungă perioadă de timp.
Autorul articolului spune că probabil capetele nu sunt reprezentări ale unor persoane reale. „Cred că acestea sunt reprezentări ale unor zeități. Dar acest lucru este imposibil de dovedit fără inscripții sau reprezentări ale unor atribute ale unor zeități specifice”, a declarat Mariusz Gwiazda pentru Live Science.
Cele patru capete de femei din ceramică prezintă trăsături grecești, feniciene, precum și elemente de origine egipteană, a afirmat Gwiazda. De exemplu, una dintre figurine are o amuletă Wadjet (tip de amuletă care prezintă un ochi) pe piept. Aceste amulete erau folosite inițial de vechii egipteni, care credeau că ele îl apără de rău pe cel care le poartă. Totuși, alte culturi au împrumutat mai târziu amuleta Wadjet și simbolul ochiului, integrându-le în arta și credințele lor religioase.
Deși arheologii nu știi cu siguranță unde au fost făcute figurinele, Gwiazda a declarat pentru Live Science că specialistul centrului, Urszula Wicenciak, a determinat că lutul folosit la realizarea capetelor pare să provină din zona Tyre, un vechi oraș aflat tot în Libanul de astăzi.
Cele patru capete au fost realizate cel mai probabil într-o perioadă în care imperiul persan controla un important teritoriu în Orientul Mijlociu, teritoriu care cuprindea și vechiul oraș Porphyreon sau zona din jurul Tyre, a mai precizat arheologul polonez.
Citeşte şi Un sicriu cu oseminte umane, descoperit la marginea oraşului Craiova