Corneliu Vadim Tudor a murit, luni după-amiază, la Spitalul Militar din Bucureşti, la vârsta de 65 de ani. Sicriul cu trupul neinsufletit al lui Corneliu Vadim Tudor a fost depus, marti, la Biserica Sfantul Gheorghe Nou din Capitala, in prezenta familiei si a apropiatilor.
„Nu mă aşteptam să vină atât de multă lume. Toţi ne roagă să păstrăm ce a lăsat el şi să ducem mai departe România Mare. Sper să mă pot ţine de cuvânt şi să pot să fac asta. Nu există un testament, dar noi ştim ce ar fi vrut tata şi cum trebuie să stea lucrurile! Noi nu avem decât cele două ziare, atâta tot. Acelea vor rămâne în grija noastră„, a spus Lidia, fiica cea mare a Tribunului.
Întrebată ce fel de tată era Corneliu Vadim Tudor, fiica Tribunului a mărturisit că nu a fost aspru, „era ca orice tată cu fetele lui”.
Soţia şi fiicele lui Vadim sunt sfâşiate de durere. Spun că nu se aşteptau ca atât de mulţi oameni să fie alături de familie în aceste momente. Sute de oameni stau la rând ca să îşi ia adio de la Vadim Tudor. E mobilizare de proporţii şi pentru autorităţi, pentru că zeci de jandarmi supraveghează lăcaşul de cult.
Soţia lui Vadim, vizibil obosită, a mărturisit că pentru ea urmează două zile cumplite, cărora trebuie să le facă faţă.
După moartea lui Corneliu Vadim Tudor, au apărut detalii uluitoare referitoare la valoarea moştenirii pe care o lasă fiicelor şi soţiei sale. Potrivit antena3.ro, obiectele care i-au aparţinut au fost estimate chiar de către Vadim Tudor la nu mai puţin de 20 de milioane de euro. Cel mai valoros manuscris din colecţia parlamentarului este una din cele 600 de copii ale Declaraţiei de Independenţă, care valorează câteva sute de mii de dolari.
Corneliu Vadim Tudor a ajuns să deţină în colecţia personală peste 3000 de documente, însoţite de semnăturile unor mari celebrităţi, printre care Octavian Goga, Mihail Sadoveanu, Regina Elisabeta a II-a, George Bacovia şi mulţi alţii.
Fostul politician avea la sfârşitul anului trecut peste 140.000 de lei plasaţi în acţiuni la cele două publicaţii ale sale şi aproximativ 72.000 de euro, bani câştigaţi la Parlamentul European.
Corneliu Vadim Tudor va fi înmormântat la Cimitirul Ghencea Civil, lângă părinţii săi, şi va avea parte de onoruri militare, potrivit fiicei sale. Înmormântarea cu onoruri militare a iscat o controversă, întrucât, decoraţia primită de poet de la Ion Iliescu fusese retrasă de Traian Băsescu, Totuşi, fostul senator câştigase în instanţă anularea decretului prezidenţial prin care i se retrăgea decoraţia.
Corneliu Vadim Tudor, mărturie emoţionantă înainte de a intra în direct la România TV: „Era supărat”
Corneliu Vadim Tudor a murit la 65 de ani. Vadim Tudor a publicat „Ultima cafea” pe Facebook, pe 7 septembrie, la ora 21:23, precizând că a scris poezia în noaptea de duminică spre luni.
Hai, Moarte, să bem o cafea
Ţi-o fac cu caimac, aromată
Mai leapădă-ţi coasa cea grea
Şi mantia asta ciudată.
Te rog să iei loc în fotoliu
Nu mă supără dacă fumezi
După cine eşti, Moarte, în doliu?
De ce tot suspini şi oftezi?
E foarte fierbinte cafeaua
Nu te grăbi, că te frigi
Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua
Dacă eu am să mor, ce câştigi?
Ai venit să mă iei în persoană
Prea mare onoare îmi faci
Din toată specia asta umană
Numai pe mine mă placi?
Starea lui Corneliu Vadim Tudor s-a agravat după ce a fost internat, luni dimineaţă, la Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei, a suferit un infarct şi a fost supus unei intervenţii chirurgicale. La câteva ore după intervenţia chirurgicală, Corneliu Vadim Tudor a decedat.
Corneliu Vadim Tudor s-a născut în 28 noiembrie 1949, în Bucureşti, era scriitor, politician şi jurnalist. Este fondatorul Partidului România Mare, fost membru al Parlamentului European şi fost senator.
Tribunul era căsătorit şi avea două fiice, Lidia şi Eugenia.
Fiica cea mare a scriitorului, Lidia, are 25 de ani şi a absolvit Facultatea de Ziaristică din cadrul Universităţii Spiru Haret. Eugenia are 19 ani şi a absolvit Liceul Ion Luca Caragiale din Capitală şi a obţinut la Bacalaureat 2013 media 7.71.
CITEŞTE ŞI CORNELIU VADIM TUDOR, poezie CUTREMURĂTOARE înainte de moarte: „Ultima cafea”
Corneliu Vadim Tudor a absolvit în 1967 Liceul Sf. Sava, iar în anul 1971 cursurile Facultăţii de Filosofie din cadrul Universităţii Bucureşti, obţinând licenţa cu o teză despre „Sociologia religiei”.
Citeşte şi CORNELIU VADIM TUDOR, poezie CUTREMURĂTOARE înainte de moarte: „Ultima cafea”
Corneliu Vadim Tudor şi-a început activitatea în presă la România Liberă şi revista Magazin (1972-1975), iar în anul 1972 a participat la Festivalul Mondial de poezie de la Struga (Iugoslavia).
Din 1975 a devenit redactor la agenţia de presă Agerpres (decembrie 1975-decembrie 1989), iar după 1989 a înfiinţat publicațiile România Mare, Politica și Tricolorul, precum și Editura Fundației „România Mare”.
Citeşte şi Corneliu Vadim Tudor A MURIT
Vadim Tudor a publicat 32 de cărți, din care volume de poezie și publicistică, unele editate și în franceză, engleză și arabă, și a scris piese de teatru.
1977: Poezii, Editura Eminescu
1977: Epistole vieneze, Ed. Eminescu
1979: Poeme de dragoste, ură și speranță, Ed. Eminescu
1981: Idealuri, Ed. Eminescu
1983: Saturnalii, Ed. Albatros
1983: Istorie și civilizație- Ed. Eminescu
1983: Mîndria de a fi români- Ed. sport-turism
1986: Miracole, Ed. Albatros,
1986: Carte românească de învățătură, Ed. Fundației România Mare
1990, 1991 și 1992: Jurnal de vacanță,
1996: Poems, Ed. Fundației România Mare & Editura Aggi, Torino
1998: Piesele de teatru radiofonic:
Colindul puiului de cerb, 1968,
Secerișul de iarnă, 1976
Domnul Tudor din Vladimiri, 1977
Adevărul la puterea I-a, 1977
Toată lumea știe fotbal (premieră în decembrie 1989 la teatrul Constantin Tănase)
Europa Creștină, 2010
Artificii, 2010
Este co-autor, împreună cu Sergiu Nicolaescu, al scenariului filmului Triunghiul Morții, în regia celui de al doilea.
Corneliu Vadim Tudor și-a început cariera politică odată cu crearea Partidului România Mare (PRM) — 20 iunie 1991—fiind membru fondator al acestei formațiuni politice.
La 27 septembrie 1992, în urma scrutinului legislativ, Corneliu Vadim Tudor a fost ales senator în circumscripția electorală nr. 41 București. A fost secretar al Senatului, membru în grupul parlamentar „Partida Națională” (PN) și al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din partea PN (18 noiembrie 1993-23 octombrie 1995).
A fost reales senator, în cadrul aceleiași circumscripții, în urma alegerilor din noiembrie 1996. În cadrul acestei legislaturi a fost vicelider al Grupului Parlamentar al Partidului România Mare și membru în Comisia pentru politică externă.
În urma alegerilor legislative din 26 noiembrie 2000, a obținut un nou mandat de senator. A fost lider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) de la Strasbourg (până în decembrie 2002).
Senator de București și între 2004-2008, când a ocupat funcțiile de vicepreședinte al Senatului și de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și al Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (din martie 2006).
La alegerile parlamentare în sistem uninominal din noiembrie 2008, nu a mai intrat în Parlament.
A candidat la alegerile prezidențiale din noiembrie 1996, obținând 4,72 % din totalul voturilor valabil exprimate, respectiv 597.508 voturi, clasându-se pe locul al cincilea din 16 candidați. La alegerile prezidențiale din 2000, în primul tur de scrutin, din 26 noiembrie, liderul PRM a primit 28,34% din totalul sufragiilor valabil exprimate, ocupând poziția a doua. În al doilea tur, din 10 decembrie 2000, a obținut 33,17% din voturi, fiind devansat de contracandidatul său, social-democratul Ion Iliescu (66,83% din voturi).
La alegerile prezidențiale din noiembrie 2004 (primul tur de scrutin), Corneliu Vadim Tudor s-a clasat pe locul al treilea, cu un procentaj de 12,57%. La alegerile prezidențiale din 22 noiembrie 2009, s-a clasat pe locul al patrulea, cu 5,56% din voturile valabil exprimate.
Corneliu Vadim Tudor a fost ales europarlamentar pe listele PRM (partid neafiliat) în cadrul scrutinului din 7 iunie 2009. În Parlamentul European, în legislatura 2009-2014, a făcut parte din Comisia pentru cultură și educație (16 iulie 2009-18 ianuarie 2012 și 19 ianuarie 2012-30 iunie 2014), din delegația pentru relațiile cu Elveția și Norvegia, Comisia parlamentară mixtă UE-Islanda și Comisia parlamentară mixtă a Spațiului Economic European (SEE) (16 septembrie 2009-30 iunie 2014).
A fost distins cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2004). În 2007 a primit Medalia de Bronz a Vaticanului, înmânată de Suveranul Pontif Papa Benedict al XVI-lea.