Filarmonica din Timişoara, reorganizată după modelul celei din Viena. Numărul instrumentiştilor va creşte cu 25, până la 111

Dacă, iniţial, edilul a luat ca referinţă organigramele filarmonicilor din Cluj şi Bucureşti, în timpul intervenţiei maestrului Remus Georgescu, acesta i-a sugerat lui Nicolae Robu să privească şi spre alte filarmonici europene, nu doar spre cele din ţară, care, şi ele, au trecut prin aceleaşi crize.

Fostul dirijor şi director al Filarmonicii Banatul, Remus Georgescu, a arătat în discursul său, de aproape 30 de minute, că fiecare sunet pe care-l cântă muzicienii unei orchestre este determinat de sunetele anterioare pe care le-a studiat ani de zile şi care continuă toată viaţa.

„Nu este suficient să transformi semnele partiturii în sunete. Greu este să le transformi în muzică şi să le dai un sens. Aceasta este contribuţia dirijorului, în primul rând, dar şi a întregii orchestre. A cânta în orchestră presupune o implicare totală a fiecărui muzician, înseamnă ani mulţi şi grei de studiu, nu doar cele opt ore de condică, un studiu continuat toată viaţa. O orchestră simfonică nu este o adunare de instrumentişti puşi să citească mecanic nişte partituri, ci un ansamblu de muzicieni cu experienţă care ajuns la coerenţă armonios„, a explicat Remus Georgescu, cetăţean de onoare al Timişoarei.

În timpul intervenţiei lui Remus Georgescu, Nicolae Robu a analizat pe internet organigrama filarmonicii vieneze şi a anunţat decizia care a fost primită cu puternice aplauze de artişti, întrucât reprezintă un salt mare inclusiv în finanţare, pe care-l asumă. Edilul a recunoscut că a fost lămurit de afirmaţiile compozitorului, care a explicat importanţa şi efectul pe care-l poate avea un instrument în plus asupra unei lucrări simfonice.

Alte articole

Președintele CJ Timiș, Alfred Simonis, l-a cooptat pe fostul edil Nicolae Robu în echipa lui de consilieri

Rezultate alegeri 2024 Timișoara. Dominic Fritz, o nouă victorie în fața lui Nicolae Robu: Din toate semnalele noastre, Timișoara a ales să meargă înainte

„Prin intervenţia dumneavoastră (Remus Georgescu, n.r.) aţi ridicat ştacheta. Vom creşte numărul de posturi de instrumentişti la 111, astfel încât să ajungem la o orchestră a Filarmonicii puternică în toate compartimentele sale. Am luat ca referinţă, iniţial, orchestrele din Bucureşti şi Cluj, apoi pe cea din Viena. Prin ceea ce am decis în final suntem relativ aproape de Orchestra din Viena, ca structură de posturi. Evident că toate aceste posturi trebuie onorată, posturile trebuie ocupate de buni instrumentişti, de artişti adevăraţi, de oameni care pe lângă talent au şi disponibilitatea de a munci, sunt cu tragere de inimă (…)”, a declarat Nicolae Robu.

Încă de la începutul dezbaterii pe tema organigramei, primarul a anunţat că nu va accepta ca vreunul dintre artiştii care au participat la recenta grevă să fie daţi afară, întrucât este dreptul lor democratic de a protesta şi a anunţat investiţii majore, în anul 2019, în sala de concerte şi în întreaga filarmonică, pregătind-o pentru Capitala Culturală Europeană.

„Vrem să transformăm, nu doar să reabilităm, Sala Capitol într-o sală de spectacole care să onoreze oraşul, trebuie să investim în ea pentru a o ridica la alte standarde mult mai mari decât cel la care este. Ţinta este de a ridica Filarmonica Banatul şi în privinţa capacităţii sale de a susţine concerte de nivel înalt şi s-a ajuns la o revizuire de organigramă„, a spus edilul.

În finalul dezbaterii, Nicolae Robu a primit de la artişti un tricou pe care este imprimat numele Filarmonicii Banatul.