Filmulețe cu momentul descoperirii matriţei dacice, depuse în procesul de la Hunedoara

Andreea Ciuciu și avocatul său au depus la dosar două filmulețe despre care afirmă că ilustrează momentul descoperirii matriței dacice, în 23 iunie 2013, menționând că imaginile redau locul în care se afla artefactul.

La dosar a fost depusă marți și o evaluare a matriței dacice efectuată de un expert angajat de Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, parte în proces. Conform expertului, matrița dacică ar valora 560.000 de lei, situație care a nemulțumit avocatul reclamantei.

În declarația dată în fața instanței, tânăra a arătat că s-a aflat la cetatea Sarmizegetusa Regia împreună cu un grup de prieteni și a apreciat că locul în care se găsea matrița dacică nu era delimitat ca fiind inclus într-un sit arheologic. Din acest motiv, ea a considerat că locul în care se afla artefactul, într-o groapă de la rădăcina unui copac prăbușit de vânt, nu ar fi pe teritoriul unui sit arheologic protejat de lege.

„Locul în care a fost descoperit artefactul nu era împrejmuit, fiind situat pe o potecă în pădure, astfel că nu mi s-a părut că face parte din sit. Copacul care a provocat excavația în care a fost descoperită piesa era căzut peste poteca pe care mă deplasam, iar obiectul se afla la circa 5-10 metri de potecă”, a spus reclamanta, în sala de judecată.

Ea a precizat că după ce matrița a fost scoasă din groapa rămasă în urma prăbușirii copacului, piesa a fost predată administratorului sitului Sarmizegetusa Regia, care se afla în apropierea grupului de vizitatori din care făcea parte și reclamanta.

Andreea Ciuciu a relatat că administratorul sitului a anunțat paza monumentului și specialiștii de la Muzeul de istorie din Cluj-Napoca, care au sosit a doua zi dimineața la Sarmizegusa Regia.

Ulterior, tânăra a depus o cerere la Judecătoria Deva prin care solicita ca Ministerul Culturii și Consiliul Județean Hunedoara, alături de alte instituții subordonate, să-i achite o recompensă în valoare de 500.000 de lei pentru că ar fi participat la descoperirea matriței dacice de la Sarmizegetusa Regia. Suma ar reprezenta cota parte ce i s-ar cuveni reclamantei, ca membră a grupului care a găsit artefactul.

Ea a precizat că în estimarea recompensei s-a ghidat după discuțiile purtate de mai mulți specialiști de la muzeul din Cluj-Napoca, aceștia apreciind, la momentul descoperirii, că matrița ar fi valorat cât trei brățări dacice.

Procesul „Matrița dacică” va continua pe 5 septembrie, termen la care au fost citați doi martori: profesorul Gelu Florea, coordonatorul științific al șantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia, și Ionuț Trufaș, unul dintre membrii grupului care a luat parte la descoperirea artefactului.

Andreea Ciuciu a dat în judecată Consiliul Județean Hunedoara și Serviciul Județean de Administrare a Monumentelor Publice, Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, susținând că are dreptul la recompensă deoarece ea ar fi fost prima persoană care ar fi găsit matrița dacică de la Sarmizegetusa Regia.

Reclamanta în acest dosar solicită, în baza Legii 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național, plata unei sume de bani pe care a estimat-o că ar reprezenta o cotă de 1/7 din 45% din valoarea obiectului descoperit în Munții Orăștiei.

Consiliul Județean Hunedoara a contestat cererea femeii, susținând că reclamanta nu a făcut dovada că ar fi descoperit artefactul, nu a prezentat un înscris din care să reiasă că a predat matrița în termen de 72 de ore de la data descoperirii acesteia și că nu a demonstrat că piesa ar avea o valoare excepțională.

Piesa este apreciată de specialiști ca fiind extrem de valoroasă pentru că era folosită la confecționarea de bijuterii de către un meșter din cetate, ceea ce arată gradul de civilizație la care ajunseseră dacii acum 2.000 de ani.

În prezent, matrița este expusă într-o sală special amenajată și securizată a Muzeului Civilizației Dacice și Romane (MCDR) Deva.