Luni după-amiază, Charles Michel a susținut discursul despre fereastra de oportunitate în compania prim-miniștrilor din Muntenegru, Serbia, Bulgaria, Croația, Albania, Kosovo, Macedonia Nord și președintele Consiliului de miniștri din Bosnia și Herțegovina. Dezbaterile s-au concentrat pe sentimentul de insecuritate care a crescut odată cu debutul invaziei ruse în Ucraina, scrie Gândul.
„În paralel, securitatea noastră de bază a fost compromisă și multe dintre nevoile noastre au fost deturnate și transformate în arme; clima, mâncarea, apa, energia și securitatea umană sunt amenințate. Acesta este motivul pentru care politica de extindere a fost revitalizată la nivelul instituțiilor. În prezent, opt țări au statut de stat candidat pentru statutul de membru al Uniunii Europene: Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Turcia, care sunt în negocieri de aderare de mai mult de un deceniu, și recent invitatele Ucraina și Republica Moldova„, scrie Financial Times.
Muntenegru și-a depus aplicația încă din anul 2008, iar Albania din 2009. Cazul Turciei este aparte. În 1987, a solicitat aderarea la ceea ce era atunci Comunitatea Economică Europeană, iar în 1999 a fost declarată eligibilă pentru aderarea la UE. Recent, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a condiționat votul de aderare.
La începutul lunii iulie, președintele Recep Tayyip Erdogan i-a transmis șefului guvernului spaniol, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Pedro Sanchez, dorinţa sa de a fi reactivat procesul de aderare al Ankarei la UE.
„Pe măsură ce pregătim următoarea agendă strategică a UE, trebuie să ne stabilim un obiectiv clar. . . trebuie să fim pregătiți, de ambele părți, până în 2030 să ne extindem, va spune Charles Michel la forumul din Slovenia„, conform Financial Times.
În calitate de președinte al Consiliului Europeni, Charles Michel va încerca sa convingă cele 27 de state membre pentru a ajunge la un consens, în privința sincronizării.
Strategic planning on shared priorities for our Union with dear friends 🇸🇮PM Golob @vladaRS, 🇭🇷PM @AndrejPlenkovic and 🇧🇬PM Denkov.
Sending a strong and positive signal to our partners in the #WesternBalkans on their European path. pic.twitter.com/n2daTl7iRJ
— Charles Michel (@CharlesMichel) August 28, 2023
Sprijinul financiar care trebuie acordat țărilor candidate se află în centrul unei dezbateri paralele în curs de desfășurare privind completarea bugetului UE, scrie Financial Times.
Însă, voința politică este un lucru puternic și trage în favoarea Kievului, cea mai săracă țară candidată vreodată, concluzionează jurnalistul Henry Fay, de la Financial Times.
În acest context, este poziționată și solicitarea premierului României, Marcel Ciolacu, de a se amenda temporar regimul fiscal european. Mai exact, Executivul european ar trebui să extragă costurile directe aferente ajutorului acordat Ucrainei și Republicii Moldova din metodologia de calcul a deficitului bugetar.
Și europarlamentarul, Victor Negrescu, a trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care a cerut modificarea calculării deficitului, motivând că respectarea țintei de 3% devine dificilă.
La reuniunea informală a liderilor Uniunii Europene cu șefii de stat și de guverne din Balcanii de Vest, Marcel Ciolacu a atins acest subiect cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-ar fi arătat deschisă, a povestit Victor Negrescu, la Gândul Exclusiv.
„Am remarcat deschidere din partea președintei Comisiei Europene ne a identifica o soluție europeană, dar și față de situația României, care depune eforturi consistente pentru a ajuta Ucraina. Dânsa, să știți, că a lăudat eforturile pe care le face România, le face Guvernul României pentru cele două state și a rămas că într-adevăr continuăm acest dialog până când ne vom vedea la Bruxelles. Cred că avem un partener de dialog în Comisia Europeană în prezent„, a declarat Victor Negrescu, potrivit Gândul
Propunerea este susținută de grupul S&D din Parlamentul European și se poartă negocieri cu alte familii politice din Legislativul de la Bruxelles.