Financial Times: Românii nu se grăbesc să emigreze în Marea Britanie „rasistă”

„Nu după toate lucrurile urâte pe care presa şi politicienii britanici le spun despre noi”, a declarat Monica Andreea, o studentă în anul întâi la Drept, la Universitatea Bucureşti. „Mi-ar plăcea să stau aici, dar dacă mă hotărăsc vreodată să plec, m-aş duce mai degrabă în Germania. Economia lor este mai puternică şi nu sunt rasişti ca englezii”, a adăugat ea.

Potrivit publicaţiei, opiniile tinerei nu sunt neobişnuite, în contextul în care acuzaţiile politicienilor britanici, potrivit cărora românii plănuiesc să „jefuiască” sistemul britanic al bunăstării după anularea la 1 ianuarie restricţiilor care le-au fost impuse, s-au inflamat.

O estimare a numărului de români şi bulgari care ar putea emigra în Marea Britanie este practic imposibilă, însă liderul formaţiunii xenofobe şi antieuropene UKIP Nigel Farage susţine că ar fi vorba despre un milion, un număr exagerat în opinia agenţiilor de recrutare, sociologilor şi unor oficiali guvernamentali români.

Financial Times scrie că asemenea opinii sunt susţinute cu dovezi statistice pe care publicaţia le-a obţinut, potrivit cărora migraţia netă din România se stabilizează. Atunci când ţara a aderat la UE în 2007, un număr-record de 558.074 de români au plecat în străinătate şi doar 100.268 s-au întors acasă. Însă, de atunci, imigraţia a scăzut.

Alte articole

Donald Trump deportează 4.500 de români care se află ilegal în SUA. Poliția a descins în locuințele imigranților din marile orașe americane

Financial Times: Călin Georgescu rămâne favoritul prezidențialelor din România, în ciuda acuzațiilor că ar fi sprijinit de Rusia

În 2012, numărul total de români care au emigrat a fost de 170.186, cel mai scăzut din ultimii aproape zece ani, iar un număr-record de 176.266 de persoane au decis să revină în ţară, precizează publicaţia.

Mii de persoane au început deja să se întoarcă din Italia şi Spania – ţări în care s-au mutat aproape două milioane de români începând din 2007 -, în contextul în care dorinţa lor de o viaţă mai bună a fost afectată de criza datoriilor suverane, care a condus la pierderi masive de locuri de muncă în Europa de Sud.