Petiţia a întrunit luni cele 50.000 de semnături necesare pentru sesizarea Parlamentului. Partidele politice îşi vor face cunoscute poziţiile faţă de demersul cetăţenesc, dar „dezbaterea nu vizează o discuţie mai amplă despre poziţia finlandeză de a adera sau nu la o alianţă militară (NATO)”, a spus Marin. Ea a adăugat că „este util să aflăm punctele de vedere ale partidelor asupra acestei chestiuni. Din această perspectivă, chestiunea va fi pe ordinea de zi a sesiunii parlamentare” de marţi.
Anunţul survine după ce un sondaj de opinie a arătat pentru prima dată că majoritatea finlandezilor doresc ca ţara lor să devină membră a alianţei nord-atlantice, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Cele 50.000 de semnături pentru petiţia lansată la începutul săptămânii trecute au fost întrunite încă de vineri, scrie Agerpres.
AFP apreciază că guvernul de la Helsinki nu îşi va schimba poziţia de a nu avea un proiect de aderare la NATO.
Rusia a avertizat vineri că aderarea la NATO a Finlandei sau a Suediei ar avea „repercusiuni militare şi politice grave” – o ameninţare care a mai fost lansată de la Moscova în ultimii ani, consemnează agenţia citată.
Dezbaterea parlamentară va avea însă loc în contextul unei schimbări puternice a opiniei publice pe parcursul crizei ucrainene şi după începerea războiului. Un sondaj comandat de televiziunea de stat Yle arată că 53% din finlandezi doresc acum aderarea la NATO, doar 28% sunt împotrivă şi 19% sunt nehotărâţi.
„Un rezultat de-a dreptul istoric şi extraordinar”, a declarat luni Charly Salonius-Pasternak, cercetător la Institutul Finlandez de Relaţii Internaţionale.
În ianuarie un sondaj similar publicat de cotidianul Helsingin Sanomat consemna doar 28% din opinii pro-aderare.
Finlanda, nealiniată militar, dar membră a Uniunii Europene, a anunţat luni că a decis să furnizeze armament Ucrainei: 2500 de puşti de asalt, 150.000 de gloanţe, 1500 de lansatoare de rachete şi 70.000 de raţii de mâncare pentru trupe.