Circa 28% dintre cei chestionați nu au răspuns pozitiv sau afirmativ la întrebarea dacă doresc ca Finlanda să adere la NATO, procent care în anul 2014 a fost de 16%, iar în 2015 de 23%. Numai 21% dintre respondenți s-au pronunțat pentru intrarea în NATO, dar opțiunea majoritară exprimată în sondaj, respectiv 51%, a fost împotriva aderării la Alianță.
În opinia unui cercetător de la Universitatea din Tampere, Matti Pesu, această nesiguranță s-ar putea explica parțial și prin poziția pe care noul președinte american, Donald Trump, a exprimat-o față de NATO. Noul lider de la Casa Albă a calificat această alianță drept ‘învechită’ și a cerut statelor membre să contribuie mai mult la apărarea lor, potrivit Agerpres.
Citeşte şi Aderarea Finlandei la NATO ar putea provoca o reacţie dură din partea Rusiei
După ce în timpul Războiului Rece guvernele de la Helsinki au optat pentru o politică de neafiliere la blocurile militare, în ultimii 25 de ani ideea unei posibile aderări a Finlandei la NATO a fost intens dezbătută în Finlanda, însă rata aprobării ei în rândul populației a fost întotdeauna foarte redusă.
Această dezbatere este influențată și de cea din Suedia vecină, țară care la rândul ei evaluează oportunitatea unei aderări la NATO, dar și acolo sprijinul populației față de un demers de acest fel este de asemenea redus.