Firma lui Dan Barna a secretizat aproape 70% dintre achiziţii: „Nu există exemple de succes printre proiectele firmei”

Jurnaliştii de la Rise Project au fost acuzaţi de mulţi dintre simpatizanţii USR-PLUS, şi chiar şi de unii candidaţi, că au urmărit să slăbească poziţia lui Dan Barna la alegerile prezidenţiale, deoarece au publicat o amplă anchetă care urmărea posibile fraude cu fonduri europene, în care ar fi fost implicate şi companii în care Barna era acţionar, cu puţin timp înainte de scrutinul din 2019.

Acum, ziariştii au revenit cu o verificare efectuată pe 10 idei prin care Dan Barna s-a apărat, în contextul în care au fost supuşi unui nou val de atacuri din partea susţinătorilor lui Barna, candidat la preşedinţia USR-PLUS, avândul-l contracandidat pe Dacian Cioloş.

Verificările Comisiei

Rise Project susține, printre altele, că firma lui Dan Barna nu a fost verificată de Comisia Europeană.

Alte articole

Locuri de muncă într-un judeţ cu sărăcie mare. Investiţii mari, o fabrică va fi construită de la zero. Produsele ar putea ajunge la export

Românii care primesc un nou sprijin financiar din ianuarie 2025. Cine poate beneficia de acest ajutor bănesc

”Nu există exemple de succes printre proiectele sociale pe fonduri UE gestionate de Grupul pentru Consultanță și Dezvoltare DCG, firma lui Barna, în calitate de mananger și finanțator (deci, nu de consultant). Comisia Europeană nu le-a verificat încă activitățile, în pofida celor relatate colegilor de partid, iar Ministerul Fondurilor Europene ascunde, de fapt, afacerile președintelui USR, ceea ce contrazice declarațiile sale electorale”, se arată în articol.

Jurnaliștii susțin că, într-un răspuns oficial, Comisia Europeană le-a transmis că nu a verificat proiectele menționate.

“Responsabilitatea de a asigura legalitatea este responsabilitatea statului membru”, susține Comisia. Iar autoritățile române tocmai finalizează un raport de audit pentru implementarea finală a finanțărilor din Fondul Social European în perioada 2007 – 2013.

Proiecte de succes

“Deci au ales niște proiecte dintre cele 20 pe care noi le-am avut într-un fel sau altul, pe care le-au luat la puricat, cele cu economie socială, dar și dintre astea le-au ales numai pe cele care nu au funcționat. Adică cele care funcționează și merg mai departe – un centru de echitație, brutărie și alte structuri de economie socială – nu au fost prezentate pentru că nu serveau argumentației în care Dan Barna a risipit. De fapt, nu au reușit să genereze nicio știre de corupție și atunci au încercat să facă diverse asocieri ca să pună la îndoială activitatea”, declara Dan Barna după anchetă.

Însă jurnaliștii susțin că ”Centrul de echitație (Asociația Recuperare și Agrement Leorinț) și brutăria (Asociația Pro Tradiția Abrud), adică reușitele invocate de Dan Barna în fața colegilor de partid, nu au avut legătură cu firma sa (Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG). Cele două întreprinderi sociale au fost finanțate direct de la Consiliul Județean Alba, care a fost responsabil și de implementare în acest caz.

Din 15 entități, câte au fost în total în proiectele “Punți Comunitare” și “SES-am deschide-te!“, firma lui Barna a finanțat și coordonat patru structuri: cele analizate în investigația RISE”, potrivit sursei citate.

Anonimizarea investițiilor firmei lui Dan Barna

Un alt punct al articolului se referă la anonimizarea investițiilor făcute de compania lui Barna.

”Într-un demers de transparentizare, Cristian Ghinea, ministrul Fondurilor Europene de la acea vreme, a publicat lista tuturor contractorilor din proiectele pe fonduri europene, cu nume, sume, obiective și achiziții. La cele care includ firma lui Dan Barna, în calitate de partener sau beneficiar, cea mai mare parte a achizițiilor sunt anonimizate.

Pe scurt, 67,88% dintre achizițiile dispuse în cadrul proiectelor europene din POSDRU, care implică firma lui Dan Barna, au fost anonimizate în baza publică de date a ministerului condus tot de Barna (adjunctul lui Ghinea)”, transmit jurnaliștii.

Rise Project a inclus în articol și anchetele DLAF și DNA.

Ancheta DLAF si DNA

În luna mai, departamentul de lupta antifrauda (DLAF) din cadrul Guvernului a sesizat DNA in legatura cu „presupuse fapte de natura penala comise in contextul implementarii unor proiecte finantate din fonduri europene”.

Dan Barna a reacționat după anchetele DLAF și DNA.

Vicepremierul Dan Barna spunea ca situatia generata de trimiterea la DNA a unor documente privind proiectele pe care le-a derulat pe fonduri europene este una „derizorie si ridicola”.

Barna a spus ca trimiterea la DNA de catre Departamentul de Lupta Antifrauda a unor documente privind afacerile in care a fost implicat, nu il incurca „deloc” in lupta pentru sefia USR-PLUS, el aratand ca „este o decizie a colegilor, in cele din urma”.

„Eu, stiind ca in acel dosar sunt argumente undeva intre absurd si ridicol, nu am niciun fel de ingrijorare si le-am transmis asta si colegilor mei. Sunt foarte linistit ca decizia pe care o vom lua impreuna, ca partid, va fi cea mai buna, asa cum s-a intamplat din 2016 incoace. Deci lucrurile sunt foarte simple, faptul ca, in sfarsit, acea verificare e trimisa la DNA este un lucru pe care eu l-am cerut din 2019, de cand a fost acea autosesizare magica in urma unui articol de presa.

Faptul ca a durat doi ani de zile ca sa se constate ca trei documente nu au fost semnate fata in fata e o chestiune de dezbatut de catre media, sa spun, nu ma pronunt. E foarte bine ca lucrurile se incheie si ca exista un orizont de finalizare a unui demers al statului care a consumat enorm de multa energie, au fost sute de oameni chemati la declaratii”, a afirmat Dan Barna.

Doua dintre proiectele POSDRU in care a fost beneficiar Consiliul Judetean Alba, „SES-am deschide-te” si „Punti comunitare”, au ajuns in atentia Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).

In aceste proiecte a fost expert si vicepremierul Dan Barna, care a oferit consultanta CJ Alba prin intermediul unui firme din Sibiu la care a fost asociat.

Potrivit unui comunicat al Departamentului pentru lupta antifrauda, in legatura cu patru persoane implicate in aceste proiecte exista suspiciuni cu privire la „posibila savarsire a unor fapte de natura penala”.

Citeşte şi: Cîţu dezminte acuzaţia că ar folosi rectificarea pentru a-şi atrage sprijin politic de la primarii PNL: „O acuzaţie fără sens. Am avut întâlniri cu primari de la toate partidele”