Astfel, penalităţile de întârziere aplicate pentru datoriile înregistrate vor fi anulate dacă firmele îndeplinesc o serie de condiţii, printre care stingerea, până la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală, a eventualelor dobânzi calculate până la data achitării obligaţiilor de plată principale.
De asemenea, trebuie să achite datoriile principale curente, până la data depunerii cererii de anulare a penalităţilor de întârziere, cu termene de plată cuprinse între 1 octombrie şi 31 martie 2016.
Firmele cu datorii vor depune toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data înregistrării cererii de anulare a penalităţilor de întârziere, al cărei termen maxim este 30 iunie 2016.
REGULI NOI pentru recuperatorii de DATORII. Ce nu au voie să facă
Prin proiectul de act normativ Guvernul intenţionează să anuleze şi penalităţile de întârziere datorate şi neachitate la 30 septembrie 2015, aferente obligaţiilor de plată principale cu termene de plată anterioare acestei date şi stinse până atunci, cu condiţiile ca până la 31 martie firmele să stingă dobânzile aferente respectivelor obligaţii de plată principale şi să depună cererea de anulare a penalităţilor de întârziere până la 30 iunie 2016.
„De subliniat că în sintagma «datorate şi nestinse» se includ şi penalităţile de întârziere ce nu sunt stabilite la 30 septembrie 2015, dar se vor stabili ulterior acestei date, prin decizie emisă de organul fiscal”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului.
În prezent, contribuabilii datorează pentru plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat sau bugetelor locale dobânzi şi penalităţi de întârziere ori majorări de întârziere, după caz. Penalităţile de întârziere sunt calculate ca procent din obligaţia principală în funcţie de întârzierea la plata acestora faţă de scadenţă.
Guvernul propune astfel instituirea unei „măsuri conjuncturale” de acordare a unei facilităţi fiscale prin care urmăreşte stimularea achitării voluntare de către contribuabili a obligaţiilor de plată restante la buget, maximizarea încasărilor bugetare, stimularea mediului economic şi diminuarea arieratelor bugetare.
„În scopul prevenirii acumulării de noi datorii la bugetul general consolidat şi pentru a minimiza efectele hazardului moral în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor de plată de către contribuabilii susceptibili de a beneficia de măsurile propuse prin prezentul act normativ, considerăm că elementele mai sus menţionate vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, fapt pentru care se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă”, argumentează Executivul.
Contribuabilii cărora le-au fost instituite popriri asiguratorii sau executorii, la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, au posibilitatea de a efectua plăţi din sumele indisponibilizate ca efect al popririi, măsura aplicându-se temporar, pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanţei şi 30 iunie 2016. Totodată, măsura se va aplica şi pentru popririle înfiinţate ulterior intrării în vigoare a actului normativ, dar până la 30 iunie.
Citeşte mai mult pe ECONOMICA.NET