Firmele românești, îngropate de o ordonanță care favorizează investițiile străine directe

Statul Român a sprijinit sau a fost părtaș la prăbușirea companiilor locale, autohtone sau cu capital național prin politici precum acordarea unui tip de ajutor de stat, care a avut și continuă să aibă impact grav asupra mediului concurențial local, așa cum este textul de lege al HG 807/2014.

În timp ce SUA, Franța și Germania stabilesc strategii de dezvoltare și sprijinire ale companiilor autohtone, România adoptă o strategie de favorizare a investițiilor străine, în defavoarea companiilor autohtone, scrie capital.ro.

Citeşte şi: Dispare un simbol al Capitalei! Hotelul Intercontinental îşi schimbă numele. Cum se va numi de la 1 ianuarie 2022

Efectul impulsionării investițiilor străine gestionat greșit cu efect în defavoarea companiilor autohtone
Ordonanța de urgență HG 807/2014, prin care guvernul Orban intenționa să stimuleze creșterea ISD-urilor (investiții străine directe) devine și noua condamnare a companiilor autohtone și mai mult un sprijin al companiilor străine. Un exemplu de stimulare greșită a investițiilor de către stat e cazul parteneriatului Karcher – Electroargeș care se încheie în favoarea companiei germane și în detrimentul companiei românești. Karcher decide, ca și efect al acordării unor ajutoare de stat prin care a fost în măsură a își dezvolta propriile unități de producție, încetarea începând cu anul 2021 a relației contractuale cu Electroargeș, după mai bine de 18 ani de colaborare. Prin simpla susținere financiară din partea statului, CER Cleaning Equipment SRL (subsidiara a Karcher) poate ajunge în poziția de a elimia astfel Electroargeș în activitatea de producție a aspiratoarelor.

Citeşte şi: „Taxa de solidaritate” ar lovi peste 330 de companii. Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford, Rompetrol, Dedeman şi Carrefour sunt în top

Ce înseamnă HG 807/2014, de care a dispus subsidiara a Karcher, CER Cleaning Equipment SRL
La bază, H.G. nr. 807/2014 pare o lege cu impact pozitiv: o schemă de ajutor de stat care are ca obiect stimularea investițiilor cu impact major în economie, care a avut ca principal obiectiv, după cum s-a arătat și în textul actului normativ „dezvoltarea regională prin realizarea de investiții în toate sectoarele”.

Această schemă de ajutor de stat a fost una generoasă, astfel că proiectele finanțate fiind de ordinul milioanelor și zecilor de milioane de euro, sub gestiunea Ministerului Finanțelor Publice. Doar la sfârșitul anului 2016 erau plătite, spre exemplu, ajutoare de stat de peste 23 milioane de euro, conform informațiilor publice disponibile pe site-ul MFP.

Într-un plan optimist prin care toate proiectele de ajutor de stat care erau finanțate prin această schemă era obligatoriu a conduce generarea de contribuții în dezvoltare regională, împunându-se condiția să nu se închidă activități similare ca și efect al acordării ajutorului de stat, să nu fie afectat mediul concurențial existent, și, în plus, investiția să genereze un efect multiplicator cuantificabil în economie prin antrenarea şi a altor investiţii conexe şi dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii (art. 18 lit. f si h din H.G. nr. 807/2014). Cu un efect mai puțin în avantajul companiilor românești, dar mai ales a celor care se zbăteau să supraviețuiască, proiectele care au beneficiat de răspuns favorabil au aparținut companiilor mari, cu acționariat străin, care au primit prin acest stimulent și un avantaj de dezvoltare fără nevoia companiilor românești care să le susțină producția locală.

Deși legea părea una gândită în avantajul dezvoltării economiei locale, de la demararea acestei scheme de ajutor de stat au existat îngrijorări dacă alocarea acestor sume de bani importante ar trebui condiționată și de resursele beneficiarilor, mai ales că o mare parte dintre beneficiarii acestui ajutor de stat au fost companii multinaționale ca Bosch, Arctic, Pirelli, Leoni, Dacia sau Airbus care, în principiu, poate că erau în măsură a își dezvolta afacerile și fără sprijinul statului.

De asemenea, au apărut nelămuriri dacă impactul de dezvoltare a zonei geografice prin acordarea de ajutor de stat este cu adevărat profitabil și dacă companiile sprijinite de stat și-au îndeplinit obligațiile asumate prin această schema de ajutor.

Una dintre beneficiarele ajutorului de stat este și compania germană producătoare de aspiratoare Alfred Karcher GmbH&Co.KG (în continuare „Karcher”), care a accesat în anul 2016, prin intermediul subsidiarei locale CER Cleaning Equipment S.R.L., un ajutor de stat în temeiul H.G. nr. 807/2014, de 7.650.000 euro, pentru dezvoltarea de tip greenfield a primei fabrici de producție în localitatea Curtea de Argeș, aceasta fiind finalizată în septembrie 2016, când apar și primele informații contradictorii, invocându-se că din totalul investiției circa o treime ar fi fost ajutor de stat, după alte surse ajutorul fiind de 40% sau chiar de jumătate din valoarea proiectului.

Până în momentul investiției, Karcher obținea toată producția de aspiratoare profesionale și de casă&grădină prin Electroargeș, printr-un parteneriat care dura de peste 18 ani. La intrarea pe piața din România, Karcher contractase Electroargeș, fiind singura companie care era în măsură să răspundă cerinței de producție a consorțiului strain și de a oferi experiența și resursele necesare, în principal umane de care Karcher a beneficiat pe toată durata contractului.

Impactul HG 807/2014 asupra parteneriatului
Subsidiara Karcher, CER Cleaning Equipment S.R.L., se află pe lista companiilor care accesează ajutorul de stat și dezvoltă prima unitate de producție. Având expertiza și cunoașterea mediului de lucru de la  Electroargeș, Karcher decide să transfere în propria ”grădină” toată producția de aspiratoare profesionale, care până atunci erau produse de către compania românească. Consorțiul german Karcher notifică compania românească Electroargeș încă din anul 2016 care produce efecte dezastroase imediate în prețul acțiunilor Electroargeș de la Bursa de Valori București.

Practic, acest avantaj concurențial pe care legea H.G. nr. 807/2014 îl impunea ca fiind interzis prin acordarea finanțării era ignorat de Karcher prin transferul la o companie subsidiară, demonstrând practic cum ajutorul de stat a condus la închiderea unei activități similare cu Electroargeș, afectând mediul concurențial.

Conform textului din Ghidul Solicitantului, condițiile sunt foarte clare privind “Impactul acordării ajutorului de stat asupra mediului concurențial”.

Karcher a beneficiat astfel de ajutor de stat deși există concurență directă între subsidiara acesteia CER Cleaning Equipment SRL și Electroargeș pentru a fabrica produsele marca Karcher, care, în principiu, afecta posibilitatea acestei din urmă societăți de a beneficia de ajutor de stat, în măsura în care acordarea acestuia ar fi afectat pe Electroarges, din moment ce H.G. nr. 807/2014 impunea condiția ca prin ajutorul de stat să nu fie afectată concurența.

Totodata, pentru cea de-a doua fabrică Karcher din localitatea Curtea de Argeș pe care o deschide în octombrie 2021, Karcher a accesat în anul 2019, încă un ajutor de stat în baza H.G. nr. 807/2014, în valoare de 7.180.000 Euro.