Elevii români cu care ne mândrim sunt Radu Dragomirescu, David-Andrei Anghel, Andrei Moldovan, Vlad-Titus Spătaru, Radu Lecoiu și Andrei Chiriță. Au obținut un punctaj de 194 de puncte, iar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a făcut precizarea că este cel mai mare înregistrat în ultimele 25 de ediții.
Dintre cei șase elevi medaliați, doar unul învață la un liceu de stat. Andrei Chiriță este elev la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu” din București, iar ceilalți învață la Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti.
Recent am stat de vorbă cu Flavian Georgescu, profesorul coordonator al lotului de matematică de la ICHB, despre performanța elevilor săi, câtă pregătire se ascunde în spatele rezultatelor elevilor olimpici, cum privește sistemul de învățământ românesc și ce crede despre modificările la Legea Educației propuse de ministrul Sorin Cîmpeanu.
Profesorul Flavian Georgescu are 33 de ani, iar pasiunea pentru matematică o are încă de când era copil. La vârsta de 14 ani a publicat prima sa carte de probleme și exerciții, în clasa a IX-a a fost medaliat cu aur la Olimpiada Națională de Matematică, iar ulterior a devenit bursier la ICHB, liceul la care, peste mai mulți ani, a ajuns să și predea. Legătura frumoasă dintre el și elevii săi, dar și dorința de a învăța, pe care a reușit să le-o transmită acestora, îl fac să fie unul dintre cei mai apreciați profesori din liceu. Folosește metode moderne de predare, iar rezultatele nu întârzie să apară.
Întrebat în ce constă pregătirea unui elev olimpic, Flavian Georgescu ne-a explicat că cei pe care i-a pregătit pentru Olimpiada Internațională își dedicau, într-o zi obișnuită, aproximativ opt ore din timpul lor pentru rezolvarea exercițiilor la matematică.
„Pregătirea unui elev olimpic este total diferită față de pregătirea unui copil care doar învață mai mult la matematică și muncește puțin mai mult decât orele obișnuite din orar. În primul rând, un copil olimpic, care a gustat succesul și care își dorește să participe la competiții, se informează sau este informat de către profesori legat de exercițiile specifice olimpiadei de matematică, exerciții care, din păcate, depășesc mult programa școlară. Spun din păcate nu pentru că ar fi ceva rău, ci pentru că elevii trebuie să se pregătească în special pentru asemenea competiții în afara orarului școlii. Cadrul legal actual nu favorizează lucrul pentru competiție. Este vorba despre niște pregătiri și tipuri de exerciții total atipice sistemului clasic de învățământ. De aceea, peste 90% dintre elevii care învață bine la matematică nu ar putea rezolva o problemă de olimpiadă fără pregătire în afara școlii. E vorba despre capitole noi, capitole care nu se învață în școală sau se abordează într-o măsură foarte mica. Discutam despre topicuri pentru care copiii trebuie să lucreze extra în timpul lor liber.
Dacă vorbim despre cei șase elevi care au reprezentat România la Olimpiada Internațională, acești copii pot fi comparați cu marii sportivi din fotbal, atletism, tenis etc. Exact la fel și ei își dedică enorm de mult timp pregătirii la matematică. Putem vorbi și de opt ore de pregătire pe zi. Olimpiada are mai multe etape. Sunt copii fericiți că ajung la faza județeană, unde nu este nevoie chiar de atâta muncă. Sunt copii care vor să ajungă la faza națională și să obțină și o medalie. Atunci au nevoie cam de 2-3 ore pe zi de pregătire, dar o pregătire bună. Sunt diverse etape ale olimpiadei, pornind de la faza locală și ajungând până la faza internațională”, a declarat Flavian Georgescu pentru RomaniaTv.net.
Elevii de la ICHB s-au pregătit intens chiar și în perioada pandemiei de Covid, când organizarea multor olimpiade și competiții școlare a fost pusă sub semnul întrebării. „Munca noastră psihologică i-a făcut să rămână în picioare și să conducă spre acest rezultat”.
„Diferența a făcut-o moralul acestor copii. Cred că a contat că pe toată perioada pandemiei peste 20% din timpul pregătirii mele cu ei a fost psihologică. Am încercat să fiu alături de ei, să le ofer încredere și să simtă că într-o perioadă în care tuturor le e foarte greu cei care nu se țin de muncă vor claca, iar cei care perseverează și merg înainte cu speranță vor avea cu siguranță răsplata în rezultate. Toată această muncă a noastră i-a determinat să rămână în picioare și să obțină acest rezultat. Sunt niște copii puternici, maturi, dotați, copii care stau foarte bine emoțional. În acești doi ani de pandemie ei s-au pregătit neștiind dacă va urma vreo olimpiadă, vreo competiție. A fost foarte greu, le spuneam că rezultatele cu siguranță se vor vedea dacă muncesc la fel și că vor avea o mare surpriză, la finalul pandemiei, dacă vor reuși să rămână în picioare. Mulți au clacat în această perioadă.”, a mai spus profesorul de matematică.
„Din păcate, acești copii pleacă din țară pentru că în România nu găsesc infrastructură pe măsura muncii lor, facultăți, mediu, job-uri, salarii și așa mai departe. Eu sunt ferm convins că o mare parte dintre elevii olimpici pot fi ținuți în țară. Pentru asta e nevoie de investiții. Nu se poate face ceva superficial în cel mult un an. Investițiile ar veni ca o consecință a unui sistem bine pus la punct. Din păcate, acest sistem trebuie pus la punct de la temelii, poate chiar începând cu profesorii acestor copii. Mă gândesc cu tristețe că în următorii 10-15 ani nu știu dacă și ce profesori vom mai avea. Trebuie să atragem tinerii către această meserie. Mulți se gândesc la ce oportunitate le aduce un job în învățământ. Trebuie pus la punct întregul sistem educațional. Eu zic că e posibil, dar ca să se întâmple acest lucru ar trebui ca în următorii 3-4 ani să fie făcute niște schimbări majore. Apoi, poate că olimpicii își vor găsi și ei în România rostul lor”.
Prof. Georgescu consideră că sistemul educațional are nevoie de noi metode de predare, prin care elevii să fie încurajați să pună întrebări și să li se explice de ce le-ar fi folositoare anumite informații. „De asta sunt foarte puțini copii olimpici, sunt mulți copii buni în țară care nu descoperă această plăcere pentru orice disciplină, nu neapărat pentru matematică”.
„Din păcate, consider că sistemul educațional a rămas puțin învechit. Insa cunosc și multe cadre didactice care s-au adaptat, au evoluat, s-au modernizat și atunci elevii acestora merg cu drag la școală. Schimbarea ar trebui să vină și de la noi, de la fiecare profesor în parte. Nu mai trăim pe vremea părinților, bunicilor noștri, când elevul se duce la școală, stătea cu mâinile la spate și orice i se spune de către profesor trebuia să respecte. Societatea s-a schimbat, iar copilul, când se duce la școală, își pune întrebarea de ce trebuie să învețe fiecare lucru. Poate că înainte nu ne puneam această întrebare. Întrebarea „de ce” este o întrebare care arată că omenirea a evoluat. Noi suntem ființe raționale, nu putem să le interzicem copiilor să se întrebe sau să-și ridice probleme. Ei trebuie să înțeleagă de ce fac acest lucru, apoi vor descoperi plăcerea de a învăța. Sunt multe ore petrecute la școală, nu putem transforma școala într-o închisoare. Trebuie să le stârnim plăcerea de a învăța, de a găsi gustul matematicii, fizicii, istoriei. Noi, profesorii, înainte de a le preda informația, trebuie să facem ceva pentru a le deschide apetitul pentru învățat. Să îi facem pe ei să ceară informația.
Vrem să le predăm, spre exemplu, ceva despre al Doilea Război Mondial. Până să ajungem să le spunem în ce perioadă a fost, cine s-a luptat cu cine, ar trebui să le expunem o poveste frumoasă despre acel război, astfel încât copilul să vină singur să întrebe în ce perioadă a fost, cine s-a luptat cu cine etc. La matematică învățăm formula medianei. Până să le predăm formula medianei, ar trebui să le spunem că, uite, avem trei orașe, în fiecare oraș să inventăm câte o poveste frumoasă, la mijlocul distanței dintre două orașe se întâmplă nu știu ce acțiune, e o pădure frumoasă. Ei, cum măsurăm distanța dintre padure și al treilea oraș, hai să încercăm fiecare să ne imaginăm oare cât timp ne-am deplasa. Să ajungă ei să ceară să afle cât e distanța. Așa văd eu învățatul modern. Copiii au nevoie să înțeleagă de ce fac anumite lucruri, de ce învață și să descopere plăcere în acest sens.
Apropo de cei șase băieți olimpici… ei nu au făcut matematică pentru că au fost obligați. Sigur că au fost încurajați de către părinți și profesori, dar nu poți ajunge la un asemenea nivel decât dacă descoperi gustul frumos de a învăța matematică. Matematica nu e ceea ce vedem noi, din păcate, la orele obișnuite de școală. Nu are cum să îți placă o formula pe care nici nu o înțelegi. Dacă tu descoperi ce e în spatele acelei formule, la ce ajută, ce lucruri interesante probin de acolo, atunci vine și gustul pentru performanță la acea disciplină. De asta sunt foarte puțini copii olimpici… sunt mulți copii buni în țară care nu descoperă această plăcere pentru nicio disciplină, nu neapărat pentru matematică”, a mai explicat profesorul olimpicilor.
„Da, clar. Și aici fac un apel către toate unitățile de învățământ și către toți profesorii. Am rămas atât de trist când am auzit elevi care înainte cu câteva zile de prima fază a olimpiadei nu știau că se desfășoară și că pot participa. Poate că școlile și profesorii respectivi nu sunt interesați de așa ceva. Este păcat pentru că, dacă un copil participă la o competiție, la o fază pe școală, și vede că a ieșit printre primii cinci, poate atunci o să zică gata, vreau și eu să particip la concursuri. Sunt bun si pot face performanță. Ar trebui să promovăm olimpiadele și performanța. Poate că dacă în fiecare an s-ar promova performanțele olimpicilor noștri, mult mai mulți copii s-ar preocupa de olimpiade. Ei văd la televizor că e important doar fotbalul, tenisul, să ai mulți bani etc. Copiii noștri vor să ajungă așa cum sunt promovate vedetele din media. Anul acesta chiar m-am bucurat că au fost promovați olimpicii. Dacă în fiecare an sau atunci când mai apare vreun rezultat deosebit ar fi și ei așa de promovați, atunci poate și copiii mai mici s-ar uita la televizor și ar spune „wow, uite ce model pot să urmez, poți să devii o vedetă și învățând matematică, nu neapărat făcând sport sau muzică”. Cadrele didactice, școlile, dar și media pot pune mână de la mână ca să promoveze mai mult olimpiadele școlare. Acest rezultat mă bucură mult pentru că va readuce olimpiada la ceea ce trebuie să fie”.
Ministrul Educației a făcut propuneri în vederea schimbării Legii Educației. Se vorbește despre o altă modalitate de evaluare a celor care dau Bacalaureatul. Să fie un singur examen scris, în care să fie incluse mai multe materii, practic o probă comună pentru elevii de la toate specializările. Profesorul Georgescu consideră că o schimbare în sistem e binevenită, iar rezultatele ei se vor vedea în timp. „Ceea ce nu mi-aș dori este să concepem un examen sau o strategie prin care să creștem promovabilitatea la Bacalaureat pe nemeritate”.
„Apreciez foarte mult că domnul ministru dorește o schimbare. E clar că trebuie să îmbunătățim și să adaptăm educația la nivelul zilelor noastre. Dacă noua varianta de examen ar fi mai bună sau nu, asta se poate vedea în timp, trăgând linie și văzând rezultatele. Ceea ce nu mi-aș dori este să concepem un examen sau o strategie prin care să creștem promovabilitatea la Bacalaureat pe nemeritate. Din punctul meu de vedere, este clar că o parte dintre elevi au rezultate foarte slabe la învățătură și le este extrem de greu să finalizeze studiile preuniversitare. Poate nu ar strica să ne gândim iarăși la școlile de arte și meserii în care să formăm niște specialiști foarte buni de care avem mare nevoie”.