Florian-Dorel Bodog, în vârstă de 45 de ani, este un medic bihorean intrat oficial în politică în 2012, până atunci deţinând, cu sprijinul PSD, mai multe funcţii: director al Spitalului Judeţean din Oradea, şef al Direcţiei Generale de Sănătate Publică, secretar de stat şi ulterior senator PSD. El este profesor la Facultatea de Medicină şi Farmacie din Oradea , al cărei decan este, iar în octombrie anul trecut ministrul Educaţiei Mircea Dumitru i-a retras dreptul de a coordona doctorate pe motiv că are doar două articole publicate.
În urma alegerilor parlamentare din decembrie 2012, Florian Bodog a fost ales senator în Colegiul 4 Senat Oradea.
Experiență profesională Florian Bodog:
23 Mai 2012 – 19 Decembrie 2012 – Secretar de Stat Ministerul Sănătăţii – Cabinet Secretar de Stat
Mai 2012 – 23 Mai 2012 -Director Coordonarea departamentelor de sănătate publicăşi control în sănătate publica din Direcţia de specialitate a Ministerului Sănățății
2009-2010 -Manager Spitalul Clinic Județean Oradea
2011 – Mai 2012 – Director de cabinet
2012 – prezent – Decan Universitatea din Oradea.
Bodog este senator PSD aflat la al doilea mandat după ce a fost reales la scrutinul din decembrie 2016. Înainte de a intra oficial în politică, înscriindu-se pe listele USL în 2012, Florian Bodog a ocupat o serie de funcţii la nivel local care necesită sprijin din partea unui partid.
Astfel, în 2009 Bodog a ajuns director al Spitalului Judeţean Bihor, iar un an mai târziu a fost numit şeful Direcţiei Generale de Sănătate Publică de către ministrul Sănătăţii de la acea vreme Cseke Attila, din Guvernul Boc. Succesorul lui Cseke, Ritli Ladislau, l-a numit şef de cabinet la începutul lui 2012 în Guvernul Ungureanu, urmând ca la jumătatea aceluiaşi an Bodog să revină, pentru câteva săptămâni, la şefia Direcţiei Generale de Sănătate Publică în Guvenrul Ponta 1, iar apoi să fie numit secretar de stat.
Presa locală a scris despre două scandaluri în care ar fi fost implicat Florian Bodog. Unul dintre acestea vizează teza de doctorat a ministrului propus la Sănătate, despre care jurnaliştii bihoreni au scris că ar fi plagiată. Un alt scandal vizează finanţarea campaniei electorale din 2012 a lui Bodog, presa locală scriind că mai multe apariţii ale acestuia în media ar fi fost finanţate de o firmă elveţiană cu afaceri în domeniul sănătăţii.
Bodog este şi profesor universitar şi decan al Facultăţii de Medicină din Oradea. În octombrie 2016, ministrul Educaţiei Mircea Dumitru i-a retras lui Florian Bodog dreptul de a coordona doctorate, în baza unei decizii a Consiliului General al Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), din septembrie 2016, motivată prin faptul că Florian Bodog are doar două articole publicate în calitate de autor principal, deci nu îndeplineşte criteriile necesare pentru a conduce doctorate.
La capitolul avere, Bodog are o casă în Ungaria, peste jumătate de milion de lei în conturi şi nicio datorie.
Florian Bodog deţine, împreună cu soţia, trei terenuri extravilane în judeţul Bihor, cu suprafaţa totală de 15.653 metri pătraţi. Are în proprietate şi un apartament în Oradea, o casă în Oşorhei şi o altă casă în localitatea Bihar Ugra din Ungaria, potrivit ultimei sale declaraţii de avere, din noiembrie 2016. Are conturi, depozite bancare şi plasamente în fonduri de investiţii în valoare de 618.627 lei, 3.037 euro şi 545.410 yeni japonezi. De asemenea, deţine acţiuni la două firme cu profil farmaceutic, uneia dintre ele acordându-i un împrumut de 254.675 lei.
La capitolul venituri, Bodog a declarat suma de 74.821 lei din activitatea didactică desfăşurată la Universitatea de Medicină din Oradea, 861 lei din activitate didactică – integrare clinică de la Spitalul Clinic Judeţean Oradea şi 60.126 lei indemnizaţie de senator. De asemenea, soţia a obţinut 52.563 lei din activitate didactică la Universitatea din Oradea, iar cei doi copii câte 798 de lei din alocaţii.