Florii 2022. De Florii, se sfințesc la biserică ramuri de sălcii care, ulterior, se pun la icoane. Această tradiţie aminteşte de momentul în care oamenii, auzind de venirea lui Iisus, au luat ramuri de finic și au ieșit bucuroși în întâmpinarea Lui, strigând: “Osana întru Cel de Sus! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului”.
Începând cu seara din Duminica Floriilor, în toate bisericile din țară, preoţii săvârșesc deniile. Acestea sunt slujbe speciale care amintesc de momentele din viața Mântuitorului, de la intrarea Acestuia în Ierusalim, până la Învierea Sa din morți.
În Duminca Floriilor este dezlegare la peşte.
Cea mai cunoscută tradiție a zilei de Florii este aceea a ramurilor de salcie, pe care credincioșii le duc dimineața la biserică pentru a fi sfințite de către preot. După slujbă, credincioşii iau crenguțele acasă şi le pun la icoane. Se crede că aceste crenguţe au puteri nebănuite și pot fi de mare ajutor la vreme de necaz sau de boală, potrivit traditii-superstitii.ro
Potrivit unei legende, Maica Domnului, vrând să-și vadă Fiul ce tocmai fusese răstignit, nu a putut să-și continue drumul din pricina unei ape mari pe care ar fi trebuit să o traverseze. S-a rugat de buruieni s-o treacă apa, însă doar salcia a fost cea care a ajutat-o. Astfel, Maica Domnului a binecuvântat salcia.
Citeste si Prognoza meteo de Florii şi Paşte. Cum va fi vremea în intervalul 13 – 24 aprilie 2022
În unele zone ale țării se obișnuiește ca ramurile de salcie să fie puse și la mormintele rudelor, existând credinţa că, astfel, aceştia vor şti că se apropie Paștele.
Unele persoane îşi leagă crenguţe de saclie în jurul taliei pentru a scăpa de durerile de mijloc sau pentru a rezista la muncile câmpului.
În Duminica Floriilor, în unele zone, gospodinele coc atâtea pâini de grâu câți membri are familia. Pâinile variază ca formă și mărime conform vârstei celor din familie. Aceste pâini se împletesc din aluat de grâu cu grijă și se decorează cu figuri sau cruci din aluat. Acestea se dau de pomană celor nevoiaşi pentru a fi feriți de necazuri.
În unele regiuni, la miezul nopții spre Florii, fetele fierb apă cu busuioc și îşi spală părul cu ea a doua zi pentru a avea păr frumos și strălucitor. Apoi pun această apă la rădăcina unui păr înflorit, spunând: “Cât de frumos e părul înflorit, așa de frumoasă să fiu și eu; cum se uită oamenii la un păr înflorit, așa să se uite și la mine!”
În ziua de Florii unele gospodine scot hainele și veșmintele la aer. Acestea se scutură de praf și, în plan simbolic, de rău și de urât.
Se spune astfel că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. De asemenea, dacă până la Florii cântă broaștele, atunci vara va fi frumoasă.
Potrivit unei alte superstiţii, nu este bine să plantezi pomi în săptămâna dinaintea Floriilor, deoarece aceștia vor face numai flori, dar nu şi rod.
Se spune, de altfel, că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți înainte de vreme.
În această zi, sunt sărbătoriţi cei care poartă nume precum Anemona, Brânduşa, Camelia, Codrin, Codrina, Codruţ, Codruţa, Crăiţa, Crenguţa, Crina, Crinu, Crinuţa, Crizantema, Dalia, Delia, Floarea, Flora, Florenţa, Florentin, Florentina, Florica, Florin, Florina, Garofiţa, Gentiana, Gherghina, Iasmin, Iasmina, Iris, Lăcrimioara, Laur, Laura, Laurenţiu, Laurian, Lauriana, Mălina, Margareta, Micşunica, Mugurel, Narcis, Narcisa, Panseluţa, Romaniţa, Roza, Rozalia, Trandafira, Violeta, Viorel, Viorela, Viorica, Zambila, Zambilica.