Ziua de Florii reprezintă o sărbătoare a bucuriei, iar de-a lungul timpului, s-au remarcat diferite obiceuri și tradiții care s-au răspânit în țările creștine.
Sărbătoarea Floriilor reprezintă cea mai importantă sărbătoare care vestește Paștele. Aceasta rememorează intrarea Domnului Iisus în Ierusalim, unde a fost aclamat de locuitorii oraşului şi întâmpinat cu frunze de palmier, fiind totodată sărbătoarea celor care poartă nume de flori.
În ziua de Florii, Biserica acordă dezlegare la pește, fiind a doua oară după Buna Vestire, în postul Paștelui, în care se poate consuma acest aliment. De Florii, atenţia comunităţii tradiţionale era îndreptată, pe lângă sărbătoarea religioasă, către renaşterea vegetaţiei. De fapt, denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim.
Citește și: Reţeta de ardei umpluţi a lui Florin Dumitrescu. Este perfectă pentru Postul Paștelui – VIDEO
În duminica Floriilor ,de mii de ani, în bisericile ortodoxe, preoții binecuvintează ramurile de salcie care sunt aduse la biserică.
În Sfânta Scriptură, Iisus Hristos a fost întâmpinat cu ramuri de finic, dar în alte regiuni și țări, se folosesc și ramuri de salcie sau de măslin.
Ramurile care sunt aduse acasă în duminica Floriilor nu trebuiesc aruncate, pentru că acestea sunt sfințite de preoți și este păcat să fie date la gunoi. Duhovnicii spun că acestea ar trebui îngropate în pământ sau arse. În sate, creștinii păstrează ramurile de salcie chiar și după acestea se usucă și o păstrează la icoane.
O altă tradiție este punerea ramurilor de salcie sfințite pe pomii fructiferi, pentru a da roade. Tradiția spune că doar în această perioadă a primăverii, pomii încep să rodească.
În plus, în vremurile vechi, stupii erau acoperiți cu ramurile de salcie de la biserică, pentru a bucura albinele de binecuvântarea lui Dumnezeu. Alte tradiții spun că ramurile de salcii aveau rolul de a-i feri pe oameni de duhuri necurate.