In ajunul Floriilor, in Muntenia si Dobrogea se efectueaza un ceremonial complex, structurat dupa modelul colindelor, dedicat unei zeitati a vegetatiei – Lazarica. Este un obicei practicat numai de fete. Una dintre fete, participanta la ceremonial, numita Lazarita, se imbraca mireasa.
Aceasta, impreuna cu alte fete cu care formeaza o mica ceata, colinda in fata ferestrelor caselor, unde au fost primite. Lazarita se plimba cu pasi domoli, inainte si inapoi, in cercul format de colindatoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazar sau Lazarica: plecarea lui Lazar de acasa cu oile, urcarea in copac pentru a da animalelor frunza, moartea neasteptata prin caderea din copac, cautarea si gasirea trupului neinsufletit de catre surioarele lui, aducerea acasa, scaldatul ritual in lapte dulce, imbracarea mortului cu frunze de nuc, aruncarea scaldei mortului pe sub nuci.
Dupa acest scenariu, tipic pentru renovarea timpului anual sau sezonal, urma sarbatoarea prepascala a Floriilor.
Sarbatoarea ofera numeroase practici populare legate de cultul mortilor: pomeni, infigerea ramurilor de salcie in morminte, amenajarea si curatirea mormintelor, acte de divinatie in care se solicita ajutorul spiritelor mortilor.
Daca vrei sa-ti cureti trupul si sa-l feresti de potentiale boli, aceasta zi are o semnificatie aparte. Se spune ca florile sfintite in ziua de Florii, adaugate in apa de imbaiat, au un efect benefic asupra organismului, tamaduindu-l.
Ramurile de salcam sfintite de Florii au rol fertilizator, fiind indicat sa le amplasezi in dreptul usilor.
În vreme de necaz, cutremur, tunete, fulgere, suparare mare, sperietura se da foc florilor sfintite.
Cel care se impartaseste de Florii are mari sanse sa i se implineasca orice dorinta isi va pune cand se apropie de preot.
Legendele spun ca oamenii care nu serbeaza ziua lui Lazar se vor umple de pistrui. Acum se aerisesc hainele si zestrea.
Inaintea Marii sarbatori de Florii, fetele mari din Banat si Transilvania obisnuiesc sa puna o oglinda si o camasa curata sub un par altoit. Dupa rasaritul soarelui sunt luate si le folosesc in farmecele de dragoste si sanatate.
La miezul noptii se fierbe busuioc in apa. Se pune canafi de la prapurile folosite la inmormintarea unei fete mari iar dimineata fetele se spala pe cap cu aceasta fierutra, ca sa le creasca parul frumos si stralucitor ca fierle de la prapuri. Ce ramane se toarna la radacina unui par in speranta ca baietii se vor uita dupa ele, ca dupa un copac inflorit.
In acelasi timp, daca cineva indrazneste sa se spele pe cap chiar in ziua de Florii, fara apa descantata si sfintita, risca sa albeasca inainte de vreme.
Traditia mai spune ca asa cum va fi vremea de Florii, asa va fi si in prima zi de Pasti.
In credinta populara, dacă vor canta broastele de Florii, vara care va urma va fi o vara lunga si frumoasa.
Dereticatul sau curatenia in casa sunt interzise si ele daca vrei sa nu iti mearga rau tot anul. Tot de Florii, se scot martisoarele tinute in mana sau la piept timp de o luna de zile si se agata de crengile unui copac in floare.
Se spune ca odată trecută această sărbătoare, urzicile infloresc si nu mai sunt bune de consumat. De aceea, aceasta sarbatoare mai este cunoscuta si sub numele de Nunta Urzicilor.
De asemenea, daca nu vrei sa-ti incarci constiinta cu un pacat mare (pe cruce, Mantuitorul a fost batut cu urzici) este interzis sa mananci urzici in Saptamana Mare.
Pentru ca Floriile cad in perioada Postului si in aceasta zi este dezlegare la Peste, aduce noroc sa consumi carne de peste in aceasta zi de duminica.
In cazul in care se intampla sa culegi flori in aceasta zi este bine sa le ceri iertare inainte de a face acest lucru. Legendele autohtone povestesc despre un suflet al florilor
Nici cei dragi care nu mai sunt printre noi nu trebuie uitati in ziua de Florii si se spune ca pentru a-i ajuta sa-si gaseasca linistea trebuie sa le pomenim numele intr-un lacas sfant, rugandu-ne pentru iertarea lor. Amintirea si sufletele mortilor se cinstesc prin curatarea mormintelor si prin impodobirea cu ramuri de salcam.
Cu ocazia Mosilor de Florii, femeile coc placintele pe care le dau de pomana saracilor ca sa nu moara de dorul lor, asa cum a patit mama lui Lazar. Barbatii trebuie sa agate iarba verde, proaspat rasarita, in dreptul usilor, pentru belsugul si rodnicia recoltelor.