S-au înregistrat 378 de voturi „pentru” două voturi împotrivă şi trei abţineri.
UPDATE: Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a anunţat miercuri că pe 31 mai România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) în sistemul informatic al Uniunii Europene şi pe 2 iunie va fi publicat integral.
„Pe 31 mai vom depune PNRR în sistemul informatic al Uniunii Europene. Tehnic înseamnă că sunt 30 de documente separate (…) Pe 1 iunie le vom sintetiza, punem într-un singur document unic şi pe 2 iunie vă invit la o conferinţă de prezentare. Publicăm întreg PNRR al României”, a spus Ghinea, miercuri, la Parlament.
Florin Cîţu şi-a început prezentarea printr-un apel la opoziţie, despre care spune că forţează tema anumitor proiecte neincluse în PNRR. Premierul a explicat că toate proiectele incluse în PNRR trebuie finalizate până în anul 2026, altfel se pierde finanţarea, şi de aceea nu toate au putut fi trecute în acest plan.
„Inainte de a intra in PNRR, vreau sa fac o declaratie publica, pentru ca am tot fost acuzat ca nu vreau sa-l prezint in Parlament. Astazi sunt aici, cand am fost invitat procedural. Consider ca le vorbesc in primul rand romanilor si eu tin foarte mult la transparenta.
Ce inseamna PNRR, pentru ca am vazut foarte multe interpretari eronate. Este un program aparut intr-o perioada cand toata lumea trecea prin cea mai mare criza din ultimii 100 de ani. Aceasta pandemie s-a transformat intr-o criza economica ce inca mai afecteaza unele tari, astfel ca UE a venit cu acest plan de investitii. Acest plan are si o parte de reforma, pe care fiecare guvern si-o asuma transparent. Aceste doua planuri, investitii si reforma, sunt legate, nu poti face una fara alta. La nivel european a fost aprobat in aceasta forma, pe care o vom implementa si in Romania. Un lucru important, toate investitiile din acest plan trebuie finalizate pana in 2026.
Trebuie sa fim foarte atenti la ce proiecte introducem, pentru ca daca nu sunt finalizate, pierdem banii. De aceea as ruga opozitia sa nu mai intrebe de ce un plan sau altul nu au fost incluse, pentru ca stiti foarte bine cum functioneaza acest plan. Deci acele proiecte care nu au intrat in PNRR vor fi incluse in alte planuri de investitii.
A doua parte importantă: componenta verde și digitalizare. Sunt două lucruri de care România are nevoie foarte mult. Aici avem și niste procente foarte clare: 37% pentru economia verde și 20% pentru digitalizare. Bineînțeles reforme. Le facem, nu pentru că ne cere cineva, ci pentru că România are nevoie de dezvoltare.
Investițiile vor aduce bunăstare tuturor cetățenilor. Acest Plan este un plan care garantează că vom avea o guvernare pe principii liberale cel puțin 8 ani de acum încolo. Vor fi investiții care se vor vedea în buzunarele tuturor românilor.
România prin acest program atrage 29,2 miliarde de euro în cinci ani de zile, rolul meu a fost de a-i asigura pe partenerii noștri că România își va menține cursul asumat. România va continua să corecteze greșelile din trecut.
Aceste reforme le garantează partenerilor că România e pe drumul cel bun. Mai mult, acest plan sau reformă nu înseamnă reducerea veniturilor, pensiilor și alte scenarii apocaliptice. Reformă înseamnă un mod de a folosi acesti bani eficient.
Pe mine mă interesează toți românii. Prin acest program vom garanta că investițiile vor merge în toate zonele din România. România are nevoie de toți investitorii, vom putea implementa acest PNRR cu companii, în special românești. Vom lua întreaga sumă.
Acest program e garanția pe care o dau românilor că vom reduce decalajele. În această guvernare vom trece Carpații cu autostradă.
Vom face spitale noi în acești ani. Dragi români, doar prin investiții și reforme putem reduce sărăcia. De aceea PNRR e important, investim și facem reforme. Vă spun un secret este nevoie de toată clasa politică pentru că este programul românilor.”, a spus Florin Cîţu.
Obiective asumate prin PNRR până în 2024:
– o creștere economică anuală semnificativ mai mare decât cea medie din UE și zona euro, pentru a accelera procesul de convergență
– reducerea deficitelor
– reîncadrarea economiei într-o politică fiscală sustenabilă pe termen mediu și lung
– reducerea costurilor de creditare și îmbunătățirea ratingurilor de țară
– creșterea coeziunii sociale prin reducerea sărăciei
– asigurarea coeziunii teritoriale prin legarea tuturor regiunilor istorice de București și de vestul Europei
– reducerea corupției și a impactului acesteia asupra mediului de afaceri
– îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice
– o tranziție corectă către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon
Obiective politice:
– apropierea de intrarea României în Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II) și Uniunea bancară
– intrarea în Schengen
– avansarea candidaturii la OECD
Reformele asumate în PNRR:
1. Pensiile. O reformă majoră care asigură echitate pentru cei cu venituri mici, dar și sustenabilitate pe termen mediu și lung pentru sistemul de pensii
2. Politica fiscală. Adoptarea de măsuri pentru creșterea veniturilor, optimizarea cheltuielilor
3. Companiile de stat. Revizuirea reglementărilor pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă, monitorizarea eficientă și controlul, cu accent pe performanță și responsabilitate
4. Salarizarea bugetarilor. Revizuirea sistemului pentru a limita viitoare creșteri ale anvelopei salariale
5. Banca Națională de Dezvoltare. Crearea și operaționalizarea băncii
6. Administrația publică. Un nou sistem de intrare în serviciul public și un cadru îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru pozițiile de conducere
7. Justiție. Modificarea legilor justiției și întărirea cadrului anti-corupție
8. Decarbonizarea transportului. Introducerea unui nou sistem de taxare a utilizării rețelei publice și promovarea transportului fără emisii de carbon
9. Energie regenerabilă. Reducerea utilizării cărbunelui, susținerea producției de hidrogen și baterii, reforma pieței de enegie
10. Alte reforme sectoriale:
– reforma venitului minim de incluziune
– reducerea tăierilor ilegale de lemn
– creșterea ratei reciclării
– adoptarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim
– îmbunătățirea cadrului privind achizițiile publice