Ordonanţa privind amânarea plăţii ratelor ar trebui, însă, modificată, pentru a include şi aceste instrumente. De asemenea, Florin Cîţu mai precizează în scrisoarea către ARB că ar putea lua în calcul modificarea ordonanţei cu privire la cum ar trebui aplicată amânarea ratelor pentru companii, relatează Economica.net.
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a trimis Ministerului Finanţelor o listă prin care cere clarificare modului în care această ordonanţă poate fi pusă în practică. Documentul clarifică majoritatea problemelor ridicate de bancheri. Răspunsurile MFP și ale Băncii Naționale a României sunt, în multe situații, clare și tranșante.
La un prim aspect semnalat de bancheri, autorităţile spun că în cazul amânării ratelor la creditele cu garanţii, garanţia se prelungeşte automat pentru cazul în care debitorul şi garantul sunt aceeaşi persoană (de exemplu, ipoteca pe casa cumpărată de debitor prin credit ipotecar).
Altfel, prin lege este clar că este necesar acordul garantului. Totuşi, pentru a nu îngreuna sau chiar a face imposibilă amânarea la plată a ratelor pentru creditele de consum garantate de o terţă persoană, sau pentru creditele persoanelor juridice unde lucrurile sunt mai complexe, Finanţele precizează că este suficientă notificarea garantului pentru ca amânarea la plata ratelor să aibă loc. Dacă băncile s-au referit doar la obţinerea acordurilor de garanţii, în speţă FNGCIMM, băncile sunt rugate să transmită clarificări pentru a se contura fluxurile de lucru.
Cea mai importantă cerere de clarificare trimisă de ARB este cea referitoare la felul în care facilităţile ordonanţei se pot aplica la overdraft, card de credit, linii de credit pentru persoane fizice şi juridice, facilităţilor de factoring şi no cash.
Conform explicaţiilor emise de Ministerul Finanţelor, niciuna dintre aceste forme de împrumut atât pentru persoane fizice, cât şi juridice nu intră sub incidenţa OUG 37/2020, care nu se poate aplica pentru aceste forme de finanţare.
„Clienţii nu pot să beneficieze de suspendarea/prelungirea de maturitate pe motiv că sunt fără maturităţi şi nu au rate de plată a capitalului şi/sau scadenţe”, se arată în documentul semnat de ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.
Pentru exceptarea acestora de la plată ar trebui modificată OUG 37, iar băncile sunt rugate să furnizeze o soluţie dacă doresc acest lucru. Dacă nu, ele pot oferi aceste facilităţi clienţilor lor după norme interne, fără să apeleze la prevederile ordonanţei.
Ultima clarificare se referă la restanţele debitorilor şi momentele de înregistrare ale acestora. Astfel, debitorii care înregistrează restanţe la plata creditelor după data de 16 martie 2020, când a fost inaugurată starea de urgenţă intră sub incidenţa OUG 37 doar pe declaraţie pe propria răspundere, iar restanţele înregistrate după această dată urmează regimul juridic al sumelor eşalonate la plată. Doar cei care au înregistrate restanţe înainte de 16.03.2020 sunt obligaţi să le plătească pentru a beneficia de amânare la plata ratelor.
O altă clarificare solicitată de bancheri se referă la creditul pentru capital de lucru de tip revolving contractat de companii şi care funcţionează practic ca un overdraft. Pe durata amânării/suspendării creditului, soldul acestuia poate fi sau nu utilizat.
Băncile întreabă, în acest context, despre felul în care se va face plata ulterioară a dobânzilor, adică dacă pot fi trase de bancă din creditul neutilizat şi dacă aceste dobânzi sunt sau nu capitalizate, ca în cazul creditului de consum.
Răspunsul MF şi BNR este că „potrivit OUG 37/2020 se suspendă obligaţiile de plată a ratelor scadente aferente împrumuturilor reprezentând rate de credit, dobânzi şi comisioane şi nu selectiv pe componente”. Referitor la acest aspect, ministrul Finanţelor spune că va analiza posibilitatea amendării OUG 37 în perioada următoare.