Florin Cîţu: „Pensiile pot creşte cu 10%. Este enorm pentru un an care va fi unul dificil”

Legea pensiilor, aflată deja în vigoare, prevede o majorare a punctului de pensie cu 40%. Şansele de a se întâmpla asta sunt însă minime, chiar dacă Opoziţia ameninţă Guvernul Orban cu o moţiune de cenzură. 

Citeşte şi MAJORARE PENSII. Cât va fi punctul de pensie după creşterea de 10% anunţată de Florin Cîţu

Florin Cîţu a anunţat, miercuri seară, la B 1 TV, că pensiile pot creşte cu 10% în acest an. Întrebat de ce doar cu atât, Cîţu a răspuns: „În primul rând, creşterea pensiilor, aşa cum a fost ea trecută prin Parlament, nu avea nici o sursă de finanţare. Guvernul socialist, aşa cum am prezentat părţi din document anul trecut, în noiembrie, a prezentat o notă în care spunea foarte clar că nu poate să crească pensiile fără să influenţeze, să destabilizeze bugetul şi propunea – e un document pe care îl voi prezenta – reeşalonarea creşterii. Deci toată lumea ştia acest lucru. Nu are nicio legătură cu creşterea economică. Chiar şi dacă am fi avut creştere economică de 4%, tot ar fi fost o bombă pentru stabilitatea economică”.

Florin Cîţu, anunţ despre pensiile românilor: „Creşterea nu va avea nici o sursă de finanţare” 

Cîţu afirmă că Guvernul PNL nu face lucruri populiste. „Noi nu facem lucruri populiste, noi am spus că facem o schimbare de paradigmă. Nu putem să discutăm despre pensii fără să discutăm despre investiţii sau despre alte cheltuieli, care sunt în buget. Astăzi, în România, avem problema cu această criză care continuă. Poate mâine oamenii iar trebuie să intre în şomaj tehnic. Am plătit anul acesta 4 miliarde de lei doar pentru şomaj tehnic. Nu putem să separăm, să spunem că avem aici o categorie spre care trebuie să ne uităm toţi pentru că există această lege, dar să scoatem din discuţie faptul că trecem prin cea mai mare criză economică din ultima sută de ani. Trebuie să avem alte priorităţi acum şi de aceea venim şi spunem, chiar dacă vă spun toate discuţiile pe care le am cu instituţii internaţionale, cu oameni raţionali, cu toţii spun că este greu sau imposibil să facem acest lucru astăzi, când sunt oameni care poate nu îşi găsesc locuri de muncă, şomajul explodează în Europa, economiile sunt la pământ şi totuşi facem acest efort. În acelaşi timp, mai facem ceva: creştem investiţiile, pentru că este pariul nostru, că dacă vom creşte aceste investiţii vom putea să plătim şi pensii, şi ajutoare sociale şi alte investiţii în viitor, pentru că economia o să crească. În acelaşi timp, continuăm reforma în administraţia publică”, a mai afirmat Cîţu.

Alte articole

Florin Cîțu demolează bugetul pe 2025. ”Aș fi scos toate taxele introduse în ultimii trei ani”

Florin Cîțu susține că programul de reducere a numărului de bugetari nu rezolvă problemele. „Cu câteva sute de concedieri din aparatul bugetar nu se face primăvară”

Ministrul Muncii, anunţ de ultimă oră despre majorarea pensiilor. „Va fi o creştere a pensiilor. Suntem după o perioadă foarte grea”

Acesta a precizat că decizia finallă este a Guvernului, fiind o decizie politică, însă datoria sa este să prezinte situaţia.

„Nu Ministrul Finanţelor decide. Este o decizie a Guvernului, dar eu prezint situaţia. Eu am depus un jurământ în faţa românilor şi eu mă ţin de acest jurământ. Eu am datoria să fiu responsabil, precaut cu finanţele publice ale României şi transparent. (…) Bineînţeles că poate fi o decizie politică de a creşte pensiile cu 40%, dar eu voi spune că în acel moment România o să fie închisă pe pieţele internaţionale, nu o să mai putem finanţa nimic (…), bugetul va exploda. Acest 10% este ceea ce eu spun că putem face în contextul în care creştem investiţiile”, a mai declarat Cîţu.

MAJORARE PENSII CU 40%. Soluţiile propuse de pensionari pentru creşterea pensiilor

Trei mari organizaţii de pensionari au cerut, marţi, Guvernului să respecte legislaţia în vigoare, care prevede majorarea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie şi au avertizat că, în caz contrar, vor acţiona Executivul în instanţă şi vor organiza mitinguri de protest.

Cele trei organizaţii sunt Federaţia Naţională a Pensionarilor din România, Uniunea Generală a Pensionarilor din România şi Federaţia Naţională „Unirea” a Pensionarilor din România, care susţin că reprezintă interesele a aproape 5 milioane de pensionari.

Preşedintele Federaţiei Naţionale „Unirea” a Pensionarilor din România, Dumitru Cojanu, a propus, ca sursă de finanţare prin care Guvernul să poată majora cu 40% pensiile, amânarea cu un an sau doi a transmiterii contribuţiilor obligatorii pentru pensiile administrate privat – Pilonul 2.

„Dacă chiar este o problemă pandemia, şi într-adevăr este acel şomaj tehnic, acele unităţi care şi-au încheiat activitatea, nu şi-au dus activitatea în continuare, nu mai vin contribuţii din această cauză, există o rezervă uriaşă, şi noi am propus-o, ca suma care se transferă la fondurile administrate privat, acea sumă de 9 miliarde care spuneam că este în bugetul pentru anul acesta, poate să fie amânată, prorogată cu un an sau doi, că într-adevăr anul acesta este o problemă, şi atunci sunt destui bani ca să se asigure acel 40% prag de creştere a pensiilor pe care le avem. Aceste lucruri nu sunt văzute şi nu sunt aplicate de Guvern în ceea ce priveşte sustenabilitatea. Se vorbea de problema datoriilor pe care le au companiile la bugetul asigurărilor sociale de stat. Avem lista lor: 18 miliarde. Cât din acestea vin să susţină această acţiune (de creştere cu 40% a pensiilor, n.r.) care este pentru acest an? Guvernul nu spune nimic de acest lucru. I-am arătat ministrului de Finanţe aceste probleme”, a afirmat Cojanu, potrivit Agerpres. 

Citeşte şi Legea pensiilor va fi modificată. Câţi bani vor primi românii în plus

La rândul său, preşedintele Uniunii Generale a Pensionarilor din România, Toma Neamţu, a enumerat alte propuneri pentru sursele de finanţare necesare majorării pensiilor de la 1 septembrie.

„Domnului ministru Cîţu i-am transmis noi nişte propuneri pe care le aveam şi care unele se ştiu, le ştia şi dânsul. Trebuie să acţionăm cu fermitate pentru eliminarea muncii la negru, crearea unui număr important de locuri de muncă, aplicarea unei strategii motivante intersectoriale care să combine politici de ocupare cu programe educaţionale şi de formare profesională, dezvoltarea serviciilor de îngrijire la domiciliu, solicitarea justificării marilor averi dobândite – imobile, conturi bancare, pământ, care nu sunt recuperate. Deci, primesc sancţiuni, fac închisoare, ba mai mult, sunt şi eliberaţi mai devreme dacă scriu o carte, dacă au activitate bună. Dar rămân cu averea. De ce nu se adoptă sistemul care e în Portugalia, în Statele Unite? Să i se confişte averea şi să i se dea şi o penalitate de, să zicem, 25% din suma delapidată. Să nu mai facă închisoare, dar să avem bani. Impozitarea progresivă a fondului excedentar individual de locuinţe, impozitarea apartamentelor, caselor închiriate: sunt mulţi proprietari de apartamente şi case care eludează legea şi nu se prezintă la Administraţia Financiară să-şi declare impozitele”, a afirmat Toma Neamţu.

De asemenea, acesta a propus şi apelarea la rezervele Băncii Naţionale.

„Deci, trebuie găsite nişte pârghii care depindeau de dânsul (de ministrul Finanţelor, n.r.) – fiind din luna noiembrie, trebuia să treacă la aceste măsuri. Nici acum nu e târziu. Restrângerea uriaşelor datorii faţă de stat a unor agenţi economici – mulţi sunt iertaţi, şi nu înţelegem de ce -, eradicarea sau cel puţin diminuarea corupţiei, control mai sever la graniţă, prin confiscarea produselor ilegale care sunt introduse în ţară. Şi ultima măsură, care cred eu că e bună: apelarea şi la rezervele şi fondul Băncii Naţionale a României, care reprezintă o altă soluţie, deoarece acestea sunt supradimensionate şi pot sprijini fondul de pensii cel puţin 2-3 ani. Domnul guvernator mereu se vaită că nu sunt bani, dar rezerva e constituită”, a afirmat Toma Neamţu.

Acesta a explicat că, în 2021, acest 10% înseamnă un punct procentual la cheltuieli.

„Doar acest 10% la cheltuieli publice e un punct procentual. Este enorm pentru un an care va fi unul dificil, de aceea trebuie să vedem”, a mai declarat ministrul finanţelor.