Florin Georgescu, BNR: După 1989 au acumulat mult capital, în mod ilegal şi imoral, numeroşi specialişti în inginerii financiare

„În România, capitalul, profiturile şi avuţia s-au format, în mare măsură, după 1989, ca urmare a acordării către diferite grupuri de interese, prin legi, a unor libertăţi nelimitate în condiţii de răspunderi limitate. Aceasta, din graba de a crea condiţii pentru acumularea cât mai rapidă de capital de către cei creativi şi inventivi. Dar, din nefericire, pe lângă persoanele creative şi inventive au acumulat mult capital, în mod ilegal şi imoral, numeroşi specialişti în „inginerii” economico-financiare”, a spus prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), în cadrul seminarului EU-COFILE, organizat la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor şi Alpha Bank.

„Înţelegem – conceptual şi operaţional – nevoia acumulării rapide de capital pentru asigurarea unei stabilităţi în creştere a democraţiei din România. Dar, în condiţiile unui produs intern brut limitat an de an, această asimetrie libertate/răspundere a generat o repartiţie total inechitabilă a PIB concretizată într-o polarizare socială accentuată. În topul societăţii se regăsesc grupuri restrânse de cetăţeni care au acumulat avuţii foarte importante, iar la polul celălalt, foarte mulţi oameni au adunat numai sărăcia şi lipsa de speranţă”, a mai spus Florin Georgescu.

Potrivit oficialului BNR, în domeniul fiscal-bugetar, ca şi în domeniul monetar, există o trinitate imposibil de realizat. „În domeniul monetar, trinitatea se referă la politica monetară independentă, fluxuri libere de capital şi cursul de schimb fix. În domeniul fiscal, trinitatea priveşte creşterea puterii de cumpărare a salariilor, pensiilor, precum şi a calităţii serviciilor publice, menţinerea deficitului bugetar total la 3% din PIB (în paralel cu apropierea de MTO de 1%), neutilizarea politicii fiscale ca pârghie de redistribuire dinspre factorul capital spre muncă, precum şi în cadrul factorului muncă, de la categoriile de cetăţeni cu venituri şi averi mari către grupurile sociale cu stare materială modestă”, a arătat oficialul BNR.

Din această „capcană foarte periculoasă” pentru perspectiva de dezvoltare a ţării „nu se poate ieşi decât prin îmbunătăţirea cadrului legislativ”. Astfel, „este necesară conştientizarea, de către elite şi decidenţii politico-administrativi a faptului că se impune corectarea cât mai rapidă a cadrului juridic, după modelul ţărilor europene dezvoltate, prin introducerea de prevederi care să asigure aplicarea, în mediul de afaceri, a constrângerilor bugetare tari, specifice economiei de piaţă funcţionale. Legea se impune a stipula cu claritate condiţii privind asigurarea seriozităţii cu care antreprenorii se angajează în afaceri (nivel adecvat al capitalului social iniţial şi obligativitatea menţinerii acestuia pe durata de funcţionare a firmei), precum şi prevederi concrete referitoare la condiţiile ieşirii rapide (exit) de pe piaţă a firmelor decapitalizate, ai căror proprietari nu mai au capacitatea financiară sau dorinţa de a investi prin aport de capital nou – desigur, cu stabilirea modului de conciliere cu creditorii acestor societăţi comerciale”, a menţionat prim-viceguvernatorul BNR.

Alte articole

Anunţul BNR despre banii românilor după ce România are a noua lună la rând cele mai mari preţuri din UE

Ce se întâmplă cu economia românească în 2025. Vin noi majorări de taxe și impozite. Avertismentul dat de specialiști

Totodată, a adăugat oficialul, „este necesar să se desemneze instituţiile statului responsabile cu aplicarea fermă a cadrului juridic, astfel îmbunătăţit, care normează activitatea firmelor şi să se actualizeze, de asemenea, nivelul capitalului minim pentru firmele organizate ca SRL în România, în vederea întăririi bazei de capital a economiei reale”.

Pe lângă această racordare a legislaţiei economice din România la practicile ţărilor europene avansate economic, „se impune existenţa în societate a unei comunităţi morale puternice, în cadrul căreia piaţa liberă, care stimulează acţiunea individuală, poate să funcţioneze cu eficienţă ridicată”, a mai spus Florin Georgescu. El a precizat: „Un cadru legislativ ferm este cea mai eficientă modalitate de a asigura disciplina de plată, agenţii economici având, deseori, nevoie de un ghiont pentru un autocontrol mai ridicat”.