Florin Iordache confirmă existenţa unui proiect de lege privind amnistia şi graţierea la Camera Deputaţilor, adoptat tacit la Senat

Întrebat dacă există vreun proiect de lege în Parlament privind aministia sau graţierea, aşa cum a spus ministrul Justiţiei Tudorel Toader, deputatul social-democrat Florin Iordache a răspuns: „Este la Comisia juridică la Camera Deputaţilor, acela cu graţierea (adoptat tacit de Senat – n.r.). Nu am auzit (când se va discuta proiectul de lege – n.r.)”, potrivit Mediafax.

Pe 29 mai, proiectul legii graţierii a fost adoptat tacit în Senat, după ce termenul pentru dezbatere şi adoptare s-a împlinit la data de 23 mai, anunţul fiind citit în plen de vicepreşedintele Senatului, Claudiu Manda.

În forma adoptată tacit de Senat, iniţiativa legislativă prevede următoarele:

„Art 1 – Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoarea de până la 5 ani inclusiv applicate de instanţa de judecată.

Art 2 – (1) Se graţiază în parte cu ½, pedepsele cu închisoare aplicate femeilor însărcinate şi persoanelor care sunt unic întreţinător de familie şi au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani , dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească.
(2) Situaţiile prevăzute la alin. (1) trebuie să existe la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 3 – Măsurile educative privative de libertate cu o durată de maximum 5 ani se graţiază, dispoziţiile art. 5 alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.

Art. 4 – (1) Graţierea prevăzută la art. 1-2 este condiţionată de achitarea, în termen de un an de la condamnarea definitive sau, după caz, de la punerea în libertate, a despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă. (2) Nerespectarea condiţiei prevăzute la alin. (1) atrage revocarea graţierii, pedeapsa stabilită sau restul rămas neexecutat urmând să se execute în regim de detenţie. (3) Persoana graţiată va depune dovada achitării prejudiciului, acesta va sesiza instanţa de executare pentru a dispune revocarea graţierii. (4) Procedura de judecată se desfăşoară cu citarea persoanei condamnate, prevederile art. 597 alin (2)-(8) din Codul de procedură penală aplicându-se în mod corespunzător.

Art. 5 – (1) Prevederile art. 1 şi 2 nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă, nici celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare. (2) Nu beneficiază de prevederile art. 1 şi 2 condamnaţii cărora li s-au aplicat pedepse pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: de vătămare corporală, rele tratamente aplicate moniroului, agresiuni asupra fătului, şantaj traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, violare de domiciliu, înşelăciune, fraude comise prin sisteme informatice, ultraj, favorizarea şederii ilegale în România, ultraj judiciar, cercetare abuzivă, evadare, divulgare informaţiilor secrete de stat, deturnarea de fonduri, fals intellectual şi fals informatics, neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea defectuoasă”.

Camera Deputaţilor este for decizional pentru această iniţiativă legislativă.

Tăriceanu: Se impune o măsură mai degrabă reparatorie

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a apreciat că se impune o măsură reparatorie având în vedere „gravele excese şi abuzuri” care s-au petrecut la nivelul DNA şi a opinat că aceasta poate să fie o măsură de amnistie sau graţiere, dar a subliniat totodată că ministrul Justiţiei ar fi cel mai avizat să propună o soluţie în domeniu.

„Nu trebuie să fie un subiect tabu. Având în vedere gravele excese şi abuzuri care s-au petrecut în trecut la nivelul DNA, prin care procedurile judiciare au fost grav viciate, având în vedere că multe din anchetele care s-au făcut de către Parchete s-au făcut pe baza ascultărilor telefonice ilegale, pe baza protocoalelor secrete ilegale şi neconstituţionale, sigur că se impune o măsură – aş spune – mai degrabă reparatorie. Nu ştiu cum să o definesc altfel, pentru că nu avem posibilitatea noi, ca Legislativ, să ştim care sunt procesele în care au fost condamnaţi vinovaţi şi nevinovaţi. Şi atunci, sigur că în aceste situaţii, una dintre măsuri poate să fie o măsură de amnistie sau graţiere, dar nu am hotărât acest lucru. Şi din această perspectivă, cred că cel mai avizat ar fi ministrul Justiţiei să propună o soluţie”, a arătat el în cadrul unei declaraţii de presă susţinute la Palatul Parlamentului.

Tăriceanu a reiterat opinia că ar fi „o soluţie bună, înţeleaptă” aceea de a emite o ordonanţă de urgenţă prin care să se permită redeschiderea tuturor dosarelor în care există condamnări definitive, în aşa fel încât să se dea posiblitatea celor condamnaţi „să facă un recurs extraordinar dacă în dosarele respective s-au încălcat regulile, legile justiţiei, normele prevăzute în Codul de procedură penală şi Codul penal”.

Tudorel Toader: Legiuitorul ar putea fi generos

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat marţi că în Anul Centenarului „legiuitorul ar putea fi generos” în ceea ce priveşte amnistierea anumitor fapte.

„În istoria dreptului penal au fost relativ multe acte de clemenţă referitoare la amnistie, referitoare eventual şi la graţiere. De fiecare dată, legiuitorul (…) a prevăzut condiţiile amnistiei/graţierii, dar a prevăzut şi excepţiile, că nu poţi să amnistiezi, graţiezi fapte grave, contra persoanei, faptele de violenţă domestică, sunt valori care trebuie protejate în orice context socio-economic şi nu s-au bucurat de clemenţa legiuitorului. Acum, sigur, că suntem în Anul Centenar, legiuitorul ar putea fi generos din această perspectivă”, a spus Toader într-o emisiune la Antena 3.

El a afirmat că în Parlament este un proiect de lege privind amnistia şi graţierea, însă la Ministerul Justiţiei nu există un astfel de proiect de act normativ.