„Fără îndoială, în acest articol vom ţine cont de decizia CCR. Decizia CCR a spus că preşedintele, aşa cum stabilisem noi în proiectul de lege, este cel care, printr-un act de solemnitate, numeşte preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia Curţii spune foarte clar că preşedintele nu are ce căuta, deci factorul politic, în procedura de numire a preşedintelui şi a vicepreşedinţilor, astfel încât, potrivit deciziei Curţii, procesul este următorul: selecţia la nivelul Înaltei Curţi şi apoi numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor să se facă de secţia de judecători. Probabil că aşa ar trebui reformulat, potrivit deciziei Curţii”, a precizat Iordache la Palatul Parlamentului, întrebat dacă şeful statutului ar putea fi scos din procedura de numire a preşedintelui şi a vicepreşedinţilor Înaltei Curţi, după ce CCR a dat un punct de vedere în acest sens, în urma analizei modificărilor din Statutul judecătorilor şi procurorilor.
Iordache a menţionat că lucrurile stau altfel în ceea ce priveşte numirea şi revocarea procurorilor de rang înalt.
„Tot în decizia Curţii se spune că nu era neconstituţional ca preşedintele să fie scos din procedura de numire a procurorilor de rang înalt, mă refer la procurorul general şi la procurorii şefi, astfel încât demersul trebuie început de la Ministerul Justiţiei, iar procedura de numire să se finalizeze la CSM, la secţia de procurori. Dar spune mai departe în motivare că nu este neconstituţional ceea ce am stabilit noi, i-am dat nişte prerogative preşedintelui mai mult decât trebuia, dar asta nu înseamnă că ceea ce am stabilit noi este neconstituţional. Când vom discuta la comisie, fără îndoială vom asculta şi ne vom uita pe motivarea hotărârii CCR, dar vom ţine cont de toate cele trei motivări, pentru că trebuie să corelăm cele trei legi”, a precizat acesta.