Prestaţiile sale din „Oameni şi şoareci” sau „Orfeu” au reuşit să stârnească admiraţie şi ropote de aplauze. Într-o carieră de peste 50 de ani, Florin Piersic a apărut în peste 40 de lungmetraje printre care se numără: Aproape de soare, Neamul Şoimăreştilor, Răscoala, Mihai Viteazul, Fraţii Jderi, Cuibul salamandrelor, Rug şi flacără, Trandafirul galben şi Fix Alert. Dragostea lui pentru oameni se reflectă în privirea lui, în felul cum rosteşte cuvintele. În preajma lui te simţi dezinhibat, ca şi cum ai vorbi cu o rudă apropiată, pe care n-ai mai văzut-o de ceva ani şi împreună cu care depeni amintiri. Iubeşte Constanţa şi vine de fiecare dată cu plăcere aici să joace pentru publicul pe care îl îndrăgeşte atât de mult. Marţi, 4 decembrie, publicul constănţean l-a putut urmări la Casa de Cultură a Sindicatelor în piesa Străini în noapte, scrie ReplicaOnline.ro.
Reporter: Maestre Florin Piersic arătaţi spectaculos la cei 77 de ani. Care este secretul nemuritorului Mărgelatu?
Florin Piersic: Foarte frumoasă întrebarea, dar cu două greşeli. Maestre… Nu-mi place să mi se spună maestre. Să vă spun şi de ce. De mult, de foarte mult, când trăia Tudor Arghezi, am fost în vizită la el. Cine m-a dus? Mitzura Arghezi, care este colegă de teatru cu mine, mă rog acum e pensionară, cum sunt şi eu pensionar. Mi-a spus: Tata vrea să te vadă! Te-a văzut în mai multe spectacole şi-ar vrea să fii lângă el. Când m-am dus la Mărţişor, eu i-am spus: Bună ziua, maestre!. El mi-a spus: Mie să nu-mi spui maestre, pentru că dacă sunt zece artişti la o masă şi strigi maestre, toţi întorc capul. Şi-am spus: Gata!.
Citeşte interviul complet cu Florin Piersic pe ReplicaOnline.ro.