Florina Cercel a acordat un interviu în care spune că nu se poate lăsa de teatru, dar a vorbit şi de situaţia actuală în care se regăsesc foarte mulţi actori, o situaţie nu tocmai roz, scrie ziarulring.ro.
Citeşte şi Cum şi-a organizat Eusebiu Ştefănescu PROPRIA PETRECERE DE ADIO
„La noi, parcă eşti vinovat şi societatea nu te mai acceptă. Din 2007 mi-au trebuit ani de nelinişte şi chiar suferinţă să realizez că există viaţă şi după aceea. Lucram atunci foarte mult la MediaPro, mai aveam şi spectacole la TNB şi n-am realizat cât e de dur să spui «Gata, am terminat cu scena!». Acum joc la mai multe teatre şi mă simt foarte tânără. Pasiunea mă face să nu pot trăi fără teatru. Am colegi blazaţi şi retraşi care mă invidiază şi mă întreabă cum mai pot. Încă gândesc, sunt stăpână pe propria energie şi pe propria simţire. Sunt foarte credincioasă şi asta îmi dă multă putere. Nu sunt bigotă, dar credinţa e cea mai intimă relaţie a mea cu fiinţa divină. Îmi doresc să mă ţină Dumnezeu întreagă la minte şi la trup şi să mai joc. Sunt mulţumită cu ce fac. Îmi doresc roluri pentru talentul meu, fizicul meu, profilul meu artistic. Nu voi alege niciodată ceva care nu mi se potriveşte sau îmi depăşeşte vârsta”, a spus Florina Cercel.
Citeşte şi „Mircea Albulescu era bolnav, dar nu se va văicări niciodată”
Cum trăiesc actorii în ţară?
Am întâlnit actori tineri talentaţi, dar de-o sărăcie cumplită. Eu cred că fac foamea, cu un covrig pe zi şi apă, doar din pasiune. În Bucureşti, pentru bani, actorii fac de la spectacole mediocre la reclame, dar cei din alte oraşe n-au şansa asta. În schimb, în provincie se face teatru de calitate. Dar tinereţea lor trece, e foarte trist… „Teatrul românesc va dispărea. Vor rămâne doar clădirile” De câţi bani are nevoie un actor pentru un trai decent? La început aveam 810 lei salariu, dar am reuşit să-mi cumpăr două rafturi, cărţi, un pat şi un dulap. Şi am avut să mănânc. Banii aveau altă valoare, ţi se dădea locuinţă; acum nu mai ai nimic şi se pierd multe talente. Nu toată lumea rezistă acestui ritm. În plus, te simţi umilit când vezi că nişte agramaţi, analfabeţi şi inculţi îţi dau peste nas.
Continuarea interviului aici.