Flota rusă, antrenată să țintească zeci de locații din Europa, inclusiv din România, cu rachete nucleare. Portul Constanța, baza Deveselu și podul Giurgiu-Ruse, pe listă. FT dezvăluie că Rusia ia în calcul un conflict masiv cu Occidentul

Rusia nu se oprește, Financial Times a făcut publice hărți cu posibilele ținte ale lui Putin, care includ zone de pe coasta de vest a Franței sau din Regatul Unit. Acestea au fost prezentate militarilor din țările aliate, datând de dinaintea declanșării invaziei din Ucraina.

Potrivit FT, Rusia ia în calcul un conflict major cu Occidentul și țintirea zonelor din afara frontierei apropiate a NATO, plânuind mai multe lovituri devastatoarea în vestul Europei și nu numai.

Documentele, redactate între 2008 și 2914, includ o listă de ținte pentru rachte cu încărcătură nucleară sau convențională. Ofițerii ruși pun în prim-plan un scenariu în care rachetele nucleare sut folosite încă de la începutul conflictului.

Citește și: Zelenski nu se mai ascunde şi susţine dreptul Ucrainei de a ataca teritoriul rusesc: „Este corect ca ucrainenii să fie capabili să răspundă la această teroare”

Alte articole

Ilie Bolojan: „Datorită scutului NATO, România a devenit un loc sigur”

O publicație apropiată de Trump cere retragerea forțelor SUA de la baza Kogălniceanu și ”decuplarea” de România

Documentele arată că Rusia ar avea capacitatea de apune rachete nucleare pe nave de suprafață, fiind vorba despre o capacitate care reprezintă un pericol uriaș de escaladare, apreciază experții.

Documentul detaliază „manevrabilitatea crescută” care ar permite „lovituri rapide și preventive” și „bombardamente masive cu rachete din direcții multiple”. Rușii mai detaliază și că armele nucleare vor fi folosite „ca regulă, în combinație cu alte modalități de distrugere în masă” pentru a atinge rapid obiectivele regimului de la Kremlin.

Documentele au ajuns în posesisa analiștilor, aceștia dezvăluind că informațiile de acolo sunt compatibile cu modul în care NATO a evaluat până în prezent amenințarea racheteor cu rază lungă flotei ruse și viteza cu care se crede că Rusia ar recurge la arma atomică.

Hărțile, realizate pentru scopuri de prezentare, nu pentru folosire operațională, ilustrează 32 de ținte NATO din Europa pentru marina rusă.

Țintele includ baze din Germania, Norvegia, coasta de vest a Franței, Estonia sau Regatul Unit. În zona estică a NATO, rușii au în plan să țintească trei ținte din România –  Portul Constanţa, Podul Giurgiu-Ruse şi baza de la Deveselu, dar și ținte din Bulgaria și Turcia. În Asia, mai multe baze importante din Coreea de Sud și Japonia sunt vizate ca fiind posibile ținte.

William Alberque, fost oficial NATO, angajat acum la Stimson Center, spune că numărul țintelor de pe hărțile FT sunt doar o mică parte din „sute, dacă nu chiar mii de ținte din toată Europa, inclusiv ținte militare și de infrastructură critică”.

Citește și: Lupte grele pe teritoriul Rusiei. Trupele lui Zelenski se apropie de Centrala Nucleară Kursk, după ce au cucerit staţia prin care trec gazele către Europa

Capacitatea Rusiei de a lovi Europa duce la riscul ca toate aceste ținte să fie lovite în momentul în care ar avea loc primele ciocniri între forțele NATO și armată rusă în țările de graniță ale alianței, potrivit analiștilor și foștilor oficiali.

„Conceptul lor de război este acela de război total”, spune Jeffrez Lewis, profesor la Middlebury Institute of Internațional Studies, din Monterez, specializat în controlul armamentului

„Ei consideră că armele nucleare tactice sunt instrumente prin care se pot câştiga războaie şi vor vrea să le folosească rapid după declanşarea ostilităţilor”, adaugă el.

Armele nucleare tactice, care pot fi lansate de la sol, dar și de pe mare sau din avion, au o rază mai scurtă și sunt mai puțin distructive decât armele nucleare „strategice”. Cele tactice pot fi folosite pentru victorii rapide pe front sau pentru a îngreuna mișcarea adversarilor.

Armele nucleare tactice actuale sunt mai puternice decât singurele arme atomice folosite în istorie, de la Hiroshima și Nagasaki, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial.