Termenul de 15 februarie a fost stabilit prin scrisoarea de intenţie convenită în urma ultimei misiuni de evaluare, din ianuarie-februarie.
„Va fi încheiată renegocierea contractelor bilaterale, astfel cum este permis de condiţiile de piaţă, până la 15 februarie. Dacă încheierea nu este posibilă, contractele vor fi anulate acolo unde este posibil legal”, se arată în document.
Astfel de contracte directe au fost încheiate de Hidroelectrica începând din anii 2000, iar jumătate dintre acorduri au fost preluingite până în 2018.
În toamna anului trecut, Guvernul s-a angajat în faţa FMI ca, până la 31 decembrie 2011, să trimită firmelor implicate preavize de anulare a tuturor contractelor bilaterale ale Hidroelectrica pentru care tranzacţia nu a fost încheiată prin intermediul bursei de energie OPCOM.
În luna decembrie, reprezentanţii Hidroelectrica susţineau că au transmis notificări privind intenţia de reziliere a contractelor aflate în derulare şi care nu au fost tranzacţionate pe OPCOM, arătând că înţelegerile vor fi reziliate „la primul termen posibil”.
Printre companiile care au contracte directe de cumpărare a electricităţii de la Hidroelectrica se numără producătorul de aluminiu Alro Slatina, cel mai are consumator de energie din ţară, Energy Holding, Alpiq RomEnergie, Alpiq Romindustries (fosta Buzzman Industries).
În ultimele zile ale anului trecut, surse din companie au declarat agenţiei MEDIAFAX că Hidroelectrica a reziliat doar trei contracte directe de vânzare a energiei, cu SNLO, Salrom şi CLMB Patinoar Braşov, iar compania Luxten Lightning a renunţat la acord „din motive de imagine”.
SNLO, Salrom şi CLMB Patinoar Braşov cumpărau cantităţi mici de energie, la preţuri printre cele mai ridicate practicate de Hidroelctrica la contractele bilaterale. Chiar şi aşa, preţurile sunt de aproape două ori mai mici comparativ cu tarifele obţinute pe bursa OPCOM.
În conferinţa de presă susţinută duminică, la finalul misiunii de evaluare, şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat că acele contracte bilaterale pentru energie negociate direct şi de care beneficiază doar anumite grupuri pe cheltuiala populaţiei ar trebui încetate imediat, din moment ce astfel de înţelegeri provoacă numai la Hidroelectrica pierderi de 175-275 milioane euro în fiecare an.
Tema contractelor bilaterale este dezbătută la nivel politic şi al societăţii civile încă din 2006, iar Hidroelectrica a fost acuzată că vinde energie către mai mulţi furnizori prin contracte confidenţiale, la preţuri mai mici decât cele din piaţă şi care sunt renegociate anual.