FMI cere statelor din Europa Centrală măsuri de stimulare a economiei pe termen scurt

În Europa Centrală, ritmul contractării economiei Cehiei este cel mai rapid înregistrat vreodată, iar Ungaria se îndreaptă spre încă o perioadă de recesiune. Polonia, cea mai mare economie din cele trei, este aproape de stagnare, după creşterea robustă înregistrată în ultimii ani.

Toate cele trei ţări – dependente de exporturile de bunuri spre zona euro – se confruntă cu riscul deteriorării situaţiei economice din cauza cererii slabe, a avertizat Masanori Yoshida, şeful misiunii FMI la Praga, potrivit Agerpres.

Majorarea cheltuielilor guvernamentale pentru stimularea economiei şi crearea de locuri de muncă este prin urmare îndreptăţită, a explicat oficialul FMI, adăugând: „Politicile economice pe termen scurt ar trebui îndreptate spre sprijinirea creşterii economiei şi nu spre crearea unor obstacole suplimentare”.

Ani de zile, reducerea cheltuielilor a fost una din priorităţile multor state foste comuniste din Europa. În anii ’90 Polonia a inclus în constituţie necesitatea unui plafon al datoriei de 60% din PIB, cu câţiva ani înainte de a se alătura UE. Şi Cehia a adoptat măsuri de reducere a cheltuielilor, fiind una din cele mai puţin îndatorate ţări europene, în 2012 datoria publică fiind de doar 46% din PIB.

Alte articole

Cât ar costa reintroducerea stagiului militar obligatoriu economia germană. Cel mai negru scenariu arată o sumă cât PIB-ul unei ţări mici

Rezultatele politicilor PSD: creşterea economică din primele trei luni, mai mare decât se estimase inițial

Ungaria, cu o datorie masivă, a pierdut în 2008 accesul la pieţele financiare şi a fost nevoită să solicite asistenţa financiară a FMI şi UE.

Din cauza reducerii cheltuielilor, evoluţia celor trei state s-a schimbat. În timp ce Polonia a înregistrat o creştere modestă în primul trimestru din 2013, iar declinul economiei cehe s-a înrăutăţit; Ungaria a ieşit din recesiune şi a respins cererile UE pentru mai multe măsuri de austeritate.

UE cere statelor membre să nu înregistreze deficit bugetar peste 3% din PIB, o reglementare destul de des încălcată. 20 din cele 27 de state membre ale UE, inclusiv cele trei state din Europa Centrală, au depăşit acest plafon.

Cu toate acestea, Cehia ar trebui să atenueze ritmul adoptării măsurilor de austeritate şi să anunţe măsuri de sprijinire a creşterii economiei, a declarat Masanori Yoshida.

În cazul Poloniei, Guvernul ar trebui să evite reducerea investiţiilor publice, se arată în raportul FMI publicat săptămâna trecută.

De asemenea FMI apreciază ca încurajatoare relaxarea politicii monetare în Polonia şi Cehia.

În ritm trimestrial, Produsul Intern Brut al Poloniei a crescut cu doar 0,1% în primele trei luni din acest an.

În 8 mai, Banca Centrală a Poloniei a surprins pieţele financiare după ce a redus dobânda de referinţă până la un minim record, pentru a stimula creşterea economiei.

Comitetul de politică monetară al Băncii centrale a Poloniei a decis să reducă dobânda cheie cu un sfert de punct până la nivelul record de 3%. Decizia i-a luat prin suprindere pe analişti, în condiţiile în care doar 11 din cei 38 de analişti intervievaţi de Bloomberg se aşteptau la o asemenea decizie.

După două decenii de creştere economică neîntreruptă Polonia ar urma să înregistreze în acest an o creştere a PIB de 1,1%, cea mai slabă performanţă din ultimii 12 ani, din cauza recesiunii din zona euro, care cumpără 52% din exporturile poloneze.